Table Of Content

Despre autoritate Friedrich Engels Scris: octombrie 1872 – martie 1873 Publicat: ˆın Almanacco Repubblicano, decembrie 1873 Sursa: Karl Marx, Friedrich Engels, Opere aleseˆın dou˘a volume, edi¸tia a 3-a, vol. 1, 1967, Editura Politic˘a, p. 579-582 ∗ Despre autoritate Friedrich Engels Uniisociali¸stiaupornitˆınultimultimpoadev˘arat˘acruciada˘ˆımpotriva a ceea ce numesc ei principiul autorit˘a¸tii. Este de ajuns ca ei s˘a de- clare c˘a un act este autoritar, pentru a-l condamna. Se abuzeaz˘a atât de mult de acest procedeu sumar,ˆıncât este necesar s˘a analiz˘am problema maiˆındeaproape. Autoritateaˆın sensulˆın care este vorba aiciˆınseamn˘a impunerea unei vointe str˘aine; autoritatea presupune, pe de alt˘a parte, , subordonare. Întrucât ˆıns˘a ambele expresii sun˘a nepl˘acut, iar raportul pe care ˆıl exprim˘a este supa˘r˘ator pentru partea subordonat˘a, se naste , ˆıntrebarea dac˘a nu exist˘a vreun mijloc de a o scoate altfel la cap˘at, dac˘a ˆın actualele conditii sociale nu s-ar putea crea alte rânduieli sociale, ˆın , care aceast˘a autoritate s˘a nu mai aib˘a nici o ratiune, si, prin urmare, s˘a , , dispar˘a? Dac˘a examin˘am relatiile economice, industriale si agrare care , , stau la baza actualei societ˘ati burgheze, constat˘am c˘a ele au tendinta de , , a ˆınlocui tot mai mult activit˘atile izolate prin activitatea combinat˘a a , oamenilor. În locul micilor ateliere ale unor produc˘atori izolati a ap˘arut , industria modern˘a, cu marile ei fabrici si uzine,ˆın care sute de muncitori , supravegheaz˘amasinicomplicate,açtionatedeabur;diligentele¸sic˘aru¸tele , de pe marile ¸sosele suntˆınlocuite de calea ferat˘a, la fel cum micile b˘arci cu rame ¸si felucele cu pânze suntˆınlocuite de vapoare. Ma¸sinile ¸si abu- rul pun treptat st˘apânire ¸si pe agricultur˘a,ˆınlocuindu-iˆıncet, dar sigur pe micii proprietari cu marii capitali¸sti, care cultiv˘a mari suprafe¸te de p˘amânt cu ajutorul muncitorilor salaria¸ti. Astfel, pretutindeni activita- teacombinat˘a,complicareaproceselor,dependenteunuldealtul,iaulocul activita˘¸tii independente a indivizilor izola¸ti. Activitatea combinat˘a pre- supuneˆıns˘aorganizare,daresteoareposibil˘aorganizareaf˘ar˘aautoritate? ∗AcestarticolafostscrisdeEngelslainsisten¸telerepetatealeluiE.Bignamidea-i trimiteunarticolpentruculegerea AlmanaccoRepubblicano“. Bignamiis-aadresat ” pentru prima oar˘a lui Engels cu aceast˘a rug˘aminte ˆın iulie 1872. La 3 noiembrie 1872, Bignami a comunicat c˘a a primit articolul lui Engels, dar, o dat˘a cu arestarea lui,articoluls-apierdut. Înmartie1873,EngelsatrimisluiBignamiarticolul Despre ” autoritate“,publicatˆınceledinurm˘aˆındecembrie1873. —Notared. EdituriiPolitice (nota 394, vol. 1) 3 S˘apresupunemc˘arevolu¸tiasocial˘ai-ar˘asturnatpecapitali¸sti,ac˘aror autoritatedirijeaz˘aˆınprezentproduçtia¸sicircula¸tiaavu¸tiilor. S˘amaipre- supunem,situându-necutotulpepozi¸tiaantiautoritari¸stilor,c˘ap˘amântul ¸siunelteledemunc˘aaudevenitproprietateacolectiv˘aamuncitorilorcare le folosesc. Dispare oare atunci autoritatea sau numaiˆı¸si schimb˘a forma? S˘a vedem. S˘a lu˘am, de exemplu, o filatur˘a de bumbac. Bumbacul trebuie s˘a treac˘a prin cel pu¸tin ¸sase opera¸tii consecutiveˆınainte de a se transforma ˆınfire,iaracesteopera¸tiiseefectueaz˘adecelemaimulteoriˆıns˘alidiferite. Apoi, pentru buna funçtionare a ma¸sinilor, este nevoie de un inginer care s˘asupraveghezema¸sinacuabur,demecanicipentrurepara¸tiilecurente¸si de mul¸ti muncitori necalifica¸ti pentru transportul produselor dintr-o sal˘a ˆıntr-altaetc. To¸tiace¸stimuncitori—b˘arba¸ti,femei¸sicopii—sˆıntobliga¸ti s˘aˆınceap˘a ¸si s˘a termine lucrul la o or˘a stabilit˘a de autoritatea aburului, care nu se sinchise¸ste de loc de autonomia individual˘a. Înainte de toate, muncitoriitrebuiedecis˘acad˘adeacordˆınceeaceprive¸steoreledemunc˘a ¸si, deˆındat˘a ce aceste ore sˆınt stabilite, to¸ti, f˘ar˘a excep¸tie, trebuie s˘a le respecte. Pe urm˘a,ˆın fiecare sal˘a se ivescˆın fiecare minut probleme de am˘anuntlegatedeprocesuldeproduçtie,reparti¸tiamaterialeloretc.,pro- blemecaretrebuierezolvateimediat,pentruaevitaˆıntrerupereabrusc˘aa ˆıntregiiproduçtii. S¸i, indiferentcums-arrezolvaacesteprobleme,fieprin hot˘arˆıreadelegatuluipusˆınfruntearamuriirespectivedemunc˘a,fie,dac˘a esteposibil,printr-ohot˘arˆıreamajorit˘a¸tii,voin¸tafiec˘aruiindividˆınparte trebuie s˘ase supun˘aˆıntotdeauna, iaraceastaˆınseamn˘a c˘aproblemele vor fi rezolvateˆın mod autoritar. Mecanismul automat al unei fabrici mari este cu mult mai despotic decˆıt au fost vreodat˘a micii capitali¸sti, pentru care munceau muncitorii. Cel pu¸tinˆın ceea ce prive¸ste orele de munc˘a, deasuprapor¸tiiacestorfabricisepoatescrie: Lasciateogniautonomia,voi che entrate!1 Dac˘a cu ajutorul ¸stiin¸tei ¸si al geniului inventiv omul ¸si-a supus for¸tele naturii, acestea, independent de orice organizare social˘a, se r˘azbun˘a pe el, supunˆındu-l,ˆın m˘asuraˆın care le folose¸ste, unui adev˘arat despotism. A voi s˘a desfiin¸tezi autoritateaˆın marea industrieˆınseamn˘a a vois˘adesfiin¸teziindustriaˆınsa˘¸si—s˘adesfiin¸tezima¸sinadefilataçtionat˘a de abur, pentru a teˆıntoarce la roata de tors. S˘a lu˘am alt exemplu — calea ferat˘a. S¸i aici cooperarea unui mare num˘ar de persoane este absolut necesar˘a; aceast˘a cooperare trebuie s˘a aib˘a loc la ore foarte precise, pentru a se evita accidentele. S¸i aici prima 1Engels parafrazeaz˘a inscrip¸tia de pe poarta iaduluiˆın poemul lui Dante Divina ” comedie“: Infernul“, caˆntul III, strofa 3. — Nota red. Editurii Politice (nota 395, ” vol. 1) 4 condi¸tieestevoin¸tadominant˘acarerezolv˘atoateproblemelesubordonate ei, fie c˘a aceast˘a voin¸t˘a este reprezentat˘a de un singur delegat, fie de un comitetˆıns˘arcinat s˘a aduc˘a laˆındeplinire hot˘arârea majorit˘a¸tii persoane- lor interesate. S¸iˆıntr-un caz ¸siˆın cel˘alalt avem de-a face cu o autoritate foarte categoric˘a. Mai mult: ce s-ar ˆıntâmpla cu primul tren expediat dac˘a autoritatea funçtionarilor de la c˘aile ferate asupra domnilor c˘al˘atori ar fi desfiin¸tat˘a? Necesitateaautorit˘a¸tii—¸siˆınc˘aauneiautorit˘a¸tidintrecelemaicate- gorice—esteˆıns˘amaievident˘acaoriundepeunvasaflatˆınlargulm˘arii. În clipe de pericol, factorul de care depinde aici via¸ta tuturor este ca to¸ti s˘a se supun˘a imediat ¸si absolut voin¸tei unei singure persoane. Ori de câte ori expun asemenea argumente celor maiˆınver¸suna¸ti antiautoritari¸sti, ei nu pot r˘aspunde decât: Da! Este adev˘arat, dar aici ” nu este vorba de autoritatea cu careˆınvestim pe delega¸tii no¸stri, ci de o ˆıns˘arcinare!“Ace¸stidomniˆı¸siˆınchipuiec˘aauschimbatobiectulschimbând denumirea lui. Iat˘a cumˆı¸si bat joc de oameni ace¸sti profunzi cuget˘atori. Am v˘azut, a¸sadar, c˘a, pe de o parte, o anumit˘a autoritate, indiferent de felul ˆın care a fost conferit˘a, iar pe de alt˘a parte o anumit˘a subordonare sunt lucruri care — independent de organizarea social˘a — ni se impunodat˘acucondi¸tiilematerialeˆıncarearelocproduçtia¸sicircula¸tia produselor. Pe de alt˘a parte, am v˘azut c˘a condi¸tiile materiale ale produçtiei ¸si ale circula¸tiei se complic˘aˆın mod inevitabil o dat˘a cu dezvoltarea marii industrii ¸si a marii agriculturi ¸si c˘a au tendin¸ta de a extinde tot mai mult sfera acestei autorit˘a¸ti. Este, prin urmare, absurd s˘a consider˘am c˘a principiul autorit˘a¸tii este absolut negativ, iar principiul autonomiei — absolut pozitiv. Autoritatea ¸si autonomia sunt relative, sferele lor de aplicare se schimb˘a o dat˘a cu diferitele faze ale dezvolt˘arii sociale. Dac˘a autonomi¸stii s-ar mul¸tumi s˘a spun˘a c˘a organizarea social˘a a viitorului va restrânge autoritatea numaiˆın cadrul acelor limiteˆın care condi¸tiile produçtieiarface-oinevitabil˘a,s-armaiputeaajungelaoˆın¸telegerecuei; ei suntˆıns˘a orbiˆın fa¸ta tuturor realit˘a¸tilor care fac necesar˘a autoritatea ¸si obiecteaz˘a numaiˆımpotriva cuvântului ca atare. De ce nu se mul¸tumesc antiautoritari¸stii s˘a vociferezeˆımpotriva autorit˘a¸tii politice,ˆımpotriva statului? To¸ti sociali¸stii sˆınt de acord c˘a statul politic, ¸si o dat˘a cu el autoritatea politic˘a, vor disp˘area ca urmare a vii- toareirevolu¸tiisociale;aceastaˆınseamn˘ac˘afunçtiilepubliceˆı¸sivorpierde caracterulpolitiçsisevortransformaˆınsimplefunçtiiadministrative,care ap˘ar˘a adev˘aratele interese sociale. Dar antiautoritari¸stii cer ca statul politic autoritar s˘a fie desfiin¸tat dintr-o dat˘a,ˆınc˘aˆınainte de a fi desfiin¸tate 5 condi¸tiile sociale care l-au generat. Ei cer ca primul act al revolu¸tiei sociale s˘a fie desfiin¸tarea autorit˘a¸tii. Au v˘azut oare vreodata˘ ace¸sti domni o revolu¸tie? O revolu¸tie este, f˘ar˘aˆındoial˘a, lucrul cel mai autoritar posi- bil. Revolu¸tia este actul prin care o parte din popula¸tie impune voin¸ta ei celeilalte p˘ar¸ti cu ajutorul pu¸stilor, baionetelor ¸si tunurilor, deci cu ajutorul celor mai autoritare mijloace; iar dac˘a partidul victorios nu vrea ca lupta lui s˘a fi fost zadarnic˘a, trebuie s˘a-¸si men¸tin˘a domina¸tia prin frica pe care armele sale o inspir˘a reaçtionarilor. S-ar fi men¸tinut Comuna din Paris m˘acar o singur˘a zi dac˘a ea nu ar fi recursˆımpotriva burgheziei la aceast˘a autoritate a poporului ˆınarmat? N-ar trebui oare, dimpotriv˘a, s˘a i se repro¸seze Comunei c˘a nu a recursˆın suficient˘a m˘asur˘a la aceast˘a autoritate? A¸sadar, una din dou˘a: ori antiautoritari¸stii nu ¸stiu ce spun, ¸si ˆın acest caz seam˘an˘a doar confuzie, ori¸stiu ce spun,¸siˆın acest caz tr˘adeaz˘a mi¸scarea proletariatului. S¸iˆıntr-un caz¸siˆın cel˘alalt ei slujesc reaçtiunea. Federico Engels 6 ScrisdeF.Engelsˆınoctombrie1872–martie1873. Publicat pentru prima oara˘ˆın decembrie 1873ˆın Almanacco Repubblicano“ per ” l’anno 1874. Setip˘are¸stedup˘aK.Marx¸siF.Engels. Opere,vol. 18,Bucure¸sti,Editurapolitic˘a, 1964,p. 309–312. Nota red. Editurii Politice 7 Proletari din toate t˘arile, uniti-v˘a! , ,