Curierul Adventist

32 Pages·1610·5.72 MB·Romanian

Revistă lunară de informaţii şi inspiraţie pentru aşteptătorii revenirii lui Hristos Martie 2005
A D V E N T I S T
i m
V* V*
i ^ |
i
f
iM L m S W
f
Sesiunea a 7y-a a Adunării
Generale a Uniunii Române
Comitetul local al Uniunii
C U P R I N S
Anul LXXXII - Martie 2005 - nr. 3
Editorial special
^ Timpul alegerilor
Gabriel Dincă
Vineri - 18 februarie 2005
Z|. Prima zi
Beatrice Lospa
Rapoarte
7 Raportul preşedintelui
Adrian Bocăneanu
Rapoarte
11
Raportul secretarului
Teodor Huţanu
14 Rapoarte
Raportul trezorierului
Ioan T. Câmpian
Sâmbătă - 19 februarie 2005
1 Q Mărturii ale harului
Gili Bărbulescu
Apare lunar, sub coordonarea
Comitetului Uniunii
20 Sabat - Mesaj spiritual
Redactor-şef: Gabriel Dincă
Sfidând limitele prin puterea lui Dumnezeu
Consultanţi:
Gabriel Maurer
Teodor Huţanu, Emilian Niculescu
Ioan Câmpian-Tătar,
Preşedinţii de Conferinţe 24 Duminică - 20 februarie 2005
Colaboratori speciali: O biserică ce nu se opeşte niciodată
Lucian Cristescu, George Uba, Marius Munteanu
Viorel Dima, Cristian Modan,
Marius Muntean, Magyarosi Barna, ^ py Diverse
Teodora Goran Zi / Comitetul Executiv al Uniunii Române
Director: Paul Csavdari
Tehnoredactare: Liliana Dincă
Copertă: Dragoş Drumaş
_ _ Interviu
Concept grafic: Ovidiu Floria ZiO
Biserica îşi alege conducătorii
Corectură: Florica Gheciulescu
Imprimare: Laurenţiu Nistor
Casa de Editură „Viaţă şi Sănătate",
Str. Valeriu Branişte nr. 29, 29 Interviu
Tel. [phone]; Gânduri despre trecut şi viitor
Fax. [phone] Nelu Burcea
Adresa redacţiei:
Curierul Adventist,
str. Labirint 116,
Oficiul poştal 20,
cod 74124 - Bucureşti
E-mail: [email protected]
ISSN 1220-6725
CURIERUL ADVENTIST MARTIE 2 0 0 5
o TOR A s p c A L
Timpul alegerilor
GABRIEL DINCĂ
I
storia poporului Israel este presărată cu multe Comitetului Uniunii, care, timp de 5 ani, au lucrat pentru
momente importante, În care poporul CI luat Împlinirea misiunii şi a mandatului Încredinrat lor de Dum
anumite horărâri şi a ales drumul pe care să meargă nezeu şi de Biserica Sa. De asemenea, în această Adunarea
pentru CI ajunge În ţara făgăduinţei. Deşi ei trebuiau Generală, au fost votate planurile de aeriune pentru Înde
să aleagă În fiecare zi şi În fiecare clipă de cine vor plinirea misiunii bisericii pentru următorii ani şi a fost ales
asculta şi care vor fi prioritările lor, ocaziile când poporul noul Comitet al Uniunii care va conduce lucrarea Bisericii
şi-a ales conducătorii au fost de o imporranlă majoră pentru Adventiste de Ziua a Şaptea din România.
viata lor spirituală şi pentru realizarea misiunii lor ca popor Acest număr al Curieru/ui Adventisr este dedicat acestui
ales. Un astfel de momem este şi această sesiune a Adu eveniment important. Dorim ca toţi membrii bisericii să
nării Generale a Uniunii, când delegari din Îmreaga Iară cunoască ceea ce s-a prezentat cu această ocazie, de aceea
s-au adunat la Instirutul Teologic Advemist de la Cernica am ales să publicăm rapoartele celor trei administratori,
penuu a cere căIăuzire de la Dumnezeu În alegerea noilor predica pre:entată În Sabat dimineară, interviuri cu
conducători şi a drumului pc care biserica să-I parcură în preşedintele Divi:iunii, fr. Ulrich Frikart, cu vechii şi noii
următorii ani. membri ai Comitetului Uniunii şi câte un reportaj pentru
Cu această ocazie, membrii delegali la această adunare fiecare zi a sesiunii.
au primit şi au discutat rapoartele prc:cntare de membrii
Adunări
1920 - S-a organizat Uniunea Română - pre Generale că şi În 1951 a avut loc o astfel de Adunare
şedinte: P. P. Paulini; secretar: St. Demetrescu. ale Generală Electivă a Uniunii de Conferinre,
• Cu această oca:ie, s-au urgani:at cele Uniunii însă, datorită împrejurărilor de atunci şi a fap
pauu Conferinle: Muntenia, Moldova, Tran tului că de 15 ani nu mai avusese loc o astfel
Române
silvania şi Banat-Crişana. ... ....... de Adunare Generală Electivă a Uniunii, În
• La sfârşirul anului 1920, erau 99 de • funerii au rămas aproape aceiaşi slujbaşi cu
comunitări şi grupe, cu un număr total de 2540 de unele mici schimbări".
membrii; la sfârşitul anului 1921- 3225 de membri; la 1955 - A şaptea Adunare Generală, 3 iulie - preşe­
sfârşitul anului 1922 - 3795 de membri, iar la sfârşitul dinte: Ştefan Năilescu; secretar: Dumitru Bădescu.
anului 1923 - 4543 de membri. • 1958 - La Începutul lunii septembrie, a avut
1924 - A doua Adunare Generală, 9-14 septembrie loc o reorganizare a Comitetului Uniunii de Confe
- preşedime: P. P. Paulini; secretar: Florea Dumitru. rinre a bisericii noastre. Noua formalie provizorie a
• Numărul membrilor Bisericii Adventiste din Comitetului Uniunii de Conferinre se prezintă În felul
România, În ziua Adunării Generale, era de peste 5000. următor: Fr. Pavel Crişan, Ioan Tachici, Ioan Dăneriu.
1927 - A treia Adunare Generală, 2-5 decembrie, • 1965 - Preşedinte este numit fr. T achici.
Cluj - comitet de conducere: Sr. Demetrescu, P. Pău­ 1967 - A opta Adunare Generală - preşedinte:
nescu, P. H. Hermann; casier: O. Fasnacht; secretar Ioan T achici, secretar: Dumitru Popa.
pemru departameme: Florea Dumitru. 1975 - A noua Adunare Generală - preşedinte:
• Înainte de a fi prezentată lista slujbaşilor, fr. Dumitru Popa, secretar: Marin Pârvan.
Olson, preşedimele Uniunii Latine a Advemiştilor 1980 - A zecea Adunare Generală - preşedinte:
de ziua a Şaptea, a prezentat cererea ca Uniunea Dumitru Popa, secretar: Nicolae Popescu.
Română să dea autorizalie fr. P. P. Paulini să vină În 1985 - A unsprezecea Adunare Generală - preşedinte:
Franra pentru a ajuta acolo În lucrarea de predicare a Dumitru Popa, secretar: Nelu Dumitrescu.
Evangheliei. 1990 - A douăsprezecea Adunare Generală - preşedin­
1932 - A patra Adunare Generală, 25 august, Bucu te: Nelu Dumitrescu; secretar: Adrian Bocăneanu.
reşti - preşedinte: P. P. Paulini; secretar-casier: A. 1995 - A treisprezecea Adunare Generală - preşedinte:
Văcăreanu. Adrian Bocăneanu; secretar: Aron Moldovan.
1936 - A cincea Adunare Generală - preşedinte: 2000 - A paisprezecea Adunare Generală - preşedinte:
Florea Dumitru; secretar: Gheorghe Stănică. Adrian Bocăneanu; secretar: T eodor Huranu.
1951 - A şasea Adunare Generală - În Curierul 20P5 - A cincisprezecea Adunare Generală - preşedin­
Adventist din ianuarie 1956, se spune: "Este adevărat te: T eodor Huranu; secretar: Emilian Niculescu.
V I N E R I — 1 8 F E B R U A R I E 2 0 0 5
S tA m a re p r i m a z i
BEATRICE LOSPA
Odată la cinci ani, credincioşii adventişti de ziua a şaptea din
România, şi de altfel din întreaga lume, îşi aleg liderii religioşi
care să-i conducă pentru următoarea etapă. In ţara noastră,
252 de delegaţi şi 174 de invitaţi s-au aflat, în perioada 18-20
februarie, la Institutul Teologic Adventist de la Cemica pentru a
participa la lucrările Adunării Generale a Uniunii de Conferinţe.
Aflată la cea de a XV-a sesiune, Adunarea Generală a fost deschisă oficial vineri,
18 februarie, ora 11, prin cuvântul preşedintelui Uniunii Române, Adrian Bocă-
neanu, care a făcut apel la spiritul sub care trebuie să se desfăşoare acest eveniment.
„Chiar dacă vom asculta şi vom dezbate rapoarte administrative şi financiare, chiar
dacă vom examina documente legale şi va trebui să luăm hotărâri cu privire la
cei care vor purta răspunderi în conducere, în viitor, o facem dintr-o perspectivă
diferită. Nu vom acuza pe nimeni, ci ne vom îndrepta mai degrabă către noi înşine,
ascultând de îndemnul Scripturii care spune: „Fiecare să se cerceteze dar pe sine
însuşi”. Nu ne vom confrunta unii cu alţii, ci mai degrabă fiecare dintre noi ne
vom confrunta cu chemarea lui Isus Hristos la consacrare personală, la slujire fără
rezerve, ca să dăm tot ce se poate mai mult, cerând cât se poate mai puţin. Dorim,
mai presus de toate, într-o lume care nu mai este credincioasă crezului său, să fim
credincioşi crezului nostru exprimat în cuvântul creştin-adventist: creştin care pune
în centrul vieţii sale pe Hristos Mântuitorul; adventist - care priveşte cu speranţă şi
care se pregăteşte în modul cel mai serios, pentru o întâlnire apropiată cu Mântu­
itorul care revine.”
Mesajele personalităţilor politice
După cuvântul de deschidere al preşedintelui Adrian Bocăneanu, au urmat
mesajele personalităţilor politice şi ale reprezentanţilor altor biserici, prezenţi cu
această ocazie. De asemenea, de la Diviziunea Euro-Africa s-au aflat, pe parcursul
celor 3 zile, Ulrich Frikart, preşedintele Diviziunii Euro-Africa, trezorierul Peter
Kunze şi secretarul Gabriel Maurer.
Teodor Meleşcanu, vicepreşedintele Senatului României, prezent la acest eve­
niment al bisericii noastre, a ţinut să precizeze că respectul pentru morala creştină
şi pentru legile lui Dumnezeu trebuie să constituie elementele esenţiale şi definitorii
ale oricărui cetăţean român: „Eu ştiu foarte bine şi sper că şi dumneavoastră sunteţi
convinşi de acest adevăr, că prosperitatea unei ţări este bazată numai pe două
elemente: pe capital şi pe muncă. Suntem conştienţi de un singur lucru, că în sine
capitalul nu înseamnă mare lucru, dacă nu există oameni care pot să-l fructifice.
Uneori şi munca pe care noi o facem, cu mai mult sau mai puţin talent, nu poate
fi valorificată dacă nu se bazează pe un capital suficient. Dacă acestea două sunt
elementele fundamentale ale prosperităţii unei naţiuni, cred că mă înţelegeţi şi de
ce acordăm atât de multă importanţă acestui element de prosperitate a României
pe care o reprezintă oamenii. Respectul pentru morala creştină şi pentru legile lui
Dumnezeu sunt, din punctul nostru de vedere, un element esenţial, care defineşte
un cetăţean al României, indiferent de biserica unde se roagă. Fiţi convinşi deci că,
dincolo de religia pe care o împărtă­ baterea problemelor societăţii româ­ Mesajele reprezentanţilor
şiţi, de biserica la care vă rugaţi, aveţi neşti contemporane, puterea acordată
altor biserici din România
în foarte mulţi dintre noi prieteni hotărârilor din administraţia statului
Mircea Cioată, preşedintele Bise­
adevăraţi. Dorim să vă avem tovarăşi pentru rezolvarea multor neînţelegeri
ricii Creştine după Evanghelie, a
de drum într-o Românie mai bună, şi, uneori, a unor dispute interconfe-
adus în atenţia celor prezenţi suferin­
mai credincioasă, într-o Românie sionale, printr-o abordare nepartizană
ţele îndurate în trecut de credincioşi,
în care valorile morale să fie puse la şi principială a realităţilor de zi cu
dar şi libertatea de care ne bucurăm
locul lor.” zi. Toate aceste aspecte prezentate,
astăzi: „Aş vrea să transmit frăţietăţii
Mesajul preşedintelui Camerei dar şi multe altele care caracteri­
câteva gânduri foarte scurte, şi anume
Deputaţilor, Adrian Năstase, citit zează principiile Bisericii Adventiste
să nu uităm niciodată că dumneavoa­
de consilierul său, Laurenţiu Tănase, de Ziua a Şaptea din România, mă
stră împreună cu noi, neoprotestanţii,
a impresionat auditoriul prin cunoş­ îndreptăţesc să cred că vom avea şi pe
am suferit. Iar dumneavoastră aţi
tinţele pe care acesta le deţine despre viitor aceleaşi premise pentru dezvol­
suferit chiar foarte mult. Să nu uităm
credincioşii adventişti şi despre insti­ tarea unui dialog şi a unei colaborări
că astăzi trăim în libertate, ne putem
tuţiile bisericii: „Biserica AZŞ este responsabile între instituţiile statului
aduna, avem literatură şi tipărim lite­
cunoscută atât prin conservatorismul şi biserica dumneavoastră, ca şi până
ratură creştină. De asemenea, să nu
ei doctrinar, credincioşii adventişti acum.”
uităm să-I mulţumim în fiecare clipă
respectând cu multă stricteţe o serie Adrian Lemeni, secretarul de stat
lui Dumnezeu, pentru că aceasta
de precepte religioase specifice, dar pentru culte, prezent la deschiderea
este lucrarea Lui, intervenţia Lui în
în acelaşi timp şi prin atitudinea ei lucrărilor Adunării Generale a Uni­
această societate.”
socială destul de progresistă. Recu­ unii Române, a exprimat în mod ofi­
Din partea Bisericii Greco-Cato-
noscută pe plan internaţional pentru cial poziţia Guvernului României şi a
lice, Vicarul General, părintele
implicarea şi ajutorul acordat în instituţiei pe care o conduce: „Vreau
Cristian Sabău, a accentuat, pe de o
lucrarea umanitară pentru refacere să vă mulţumesc pentru invitaţia pe
parte, mesajul pe care ar trebui să-l
după cataclisme şi prin programele de care mi-aţi făcut-o şi căreia i-am dat
transmitem celor necredincioşi, iar
dezvoltare, prin contribuţia pe care o curs cu o deosebită bucurie şi cu spe­
pe de altă parte, a încercat să atragă
are la promovarea şi apărarea dreptu­ ranţa într-o colaborare concretă cu
atenţia asupra calităţii vieţii pe care
rilor omului, precum şi prin medicina instituţia pe care o conduc, Secreta­
fiecare dintre noi ar trebui s-o avem:
de vârf, care se practică în multe din riatul de Stat pentru Culte, şi de fapt
„La acest moment de bilanţ, suntem
clinicele sale, Biserica Adventistă cu întregul guvern şi cu autorităţile
datori cu toţii să ne gândim care este
şi-a câştigat reputaţia, inclusiv în ţara statului. Este foarte important să ştiţi
mesajul pe care vrem să-l transmi­
noastră, prin stilul de viaţă sănătos că, în deplin respect faţă de principiile
tem celor care încă nu-L cunosc pe
pe care îl promovează şi prin corec­ autonomiei cultelor, autorităţile sta­
Dumnezeu, celor care au abandonat,
titudinea morală şi socială de care tului îşi manifestă întregul sprijin faţă
dintr-un motiv sau altul, calea cea
dau dovadă credincioşii săi. Trebuie de viaţa tuturor cultelor recunoscute
dreaptă. Aceasta este misiunea noa-
subliniat şi rolul activ şi discret în dez­ în România.”
CURIERUL ADVENTIST — MARTIE 2 0 0 5 5
Române, s-a con­ Dacă n-ar fi Dumnezeu, pentru ce
fesat: „In tinereţea ne-am aduna astăzi, aici? Dragii mei,
mea, când eram vă doresc în continuare ca Dumnezeu
student, la 20 de să fie cu dumneavoastră, în centrul
metri de locul bisericii creştine din România. Dum­
unde locuiam era nezeu să vă înmulţească de mii de ori!”
o adunare adven­
tistă, şi anume cea
Prezentarea rapoartelor
din Popa Tatu.
După o pauză de două ore, în care
Acolo mergeam
delegaţii au avut timp să servească
sâmbăta şi dumi-
masa şi să schimbe opinii între ei, la
ora 15:00 a început prima şedinţă
Trompetele anunţă administrativă. Aprobarea agendei de
raportul Conferinţei
lucru şi stabilirea lunii iulie 2009, ca
Moldova
dată a următoarei Adunări Generale,
stră, să-i anunţăm că
au fost primele decizii, probabil şi
Domnul îi vrea vii, îi
cele mai simple, care au necesitat un
aşteaptă cu dragoste,
vot. Mai departe, au urmat rapoartele
şi în acelaşi timp
celor trei administratori: preşedin­
să reflectăm asupra
tele Adrian Bocăneanu, secretarul
vieţii noastre, dacă
Teodor Huţanu şi trezorierul Ioan
într-adevăr reuşim zi
Câmpian-Tătar, după care delega­
de zi să rămânem pe
ţii au avut posibilitatea de a adresa
calea cea dreaptă, pe
întrebări şi, prin vot, au putut
calea cea bună.”
să-şi exprime poziţia faţă de
Mulţumind pentru
ceea ce a fost prezentat. La ora
prilejul de a cunoaşte
nica şi ascultam 17:46, în acordurile imnurilor
mai bine Biserica Adventista de Ziua
predici ale unor creştine, intonate de formaţiile
a Şaptea, atât secretarul eparhial,
înaintaşi ai invitate cu această ocazie, dar
părintele Radu, din partea Bisericii
dumneavoastră, şi de cei prezenţi, s-a des­
Armene, precum şi pastorul Zsolt
pe care mulţi chis Sabatul şi, o dată cu el,
Bella, de la Biserica Reformată, le-au
nu-i cunoaşteţi s-au înălţat către Dumnezeu
dorit credincioşilor adventişti să fie
decât poate din rugăciuni de mulţumire,
martori ai iubirii lui Isus Hristos şi să
auzite, din cărţi de mijlocire şi de călăuzire.
slujească în mod autentic Evanghelia.
sau din articole Mesajul spiritual al serii a fost
Diaconul Ioan Caraza, profesor
mai vechi. Am susţinut de fratele Ulrich
de patristică la Facultatea de Teo­
avut ocazia să-l Frikart, preşedintele
logie Ortodoxă, însoţit de un grup
ascult pe Pau- Diviziunii Euro-Africa.
important de la Societatea Biblică
lini, pe Deme- Ultima parte a zilei de
Interconfesională, a ţinut să recu­
trescu şi pe vineri, 18 februarie, a apar­
noască aportul Bisericii Adventiste de
alţii, ca să mă ţinut Conferinţelor Banat
Ziua a Şaptea la dezvoltarea acestei Teodor Meleşcanu
inspir pentru şi Moldova, precum şi celor
societăţi: „Avem la rangul de trezo­
predicile mele. Din multele întâmplări, două instituţii: Asociaţia „Conştiinţă
rier pe fratele Viorel Dima, avem în
din pildele pe care le-am auzit acolo, şi Libertate” şi Institutul Teologic
comitetul de traducători pe domnul
pentru că se spuneau multe întâmplări Adventist. Rapoartele prezentate au
profesor Lăiu, avem printre manageri
adevărate, au ieşit nişte poezii care încercat să evidenţieze în mod obiectiv
pe pastorul Viorel Pătrană. Ne bucu­
sunt recitate în bisericile noastre.” neajunsurile, dar şi succesele lucrării,
răm deosebit de mult, nu numai de
Victor Lotca, preşedintele problemele, dar şi puterea lui Dumne­
prezenţa lor, ci şi de munca lor şi de
Uniunii Adventiste din Republica zeu de a le rezolva. După o zi încărcată,
faptul că avem de învăţat de la ei, în
Moldova, a încheiat seria mesajelor la ora 22:00, rugăciunea de închidere
activitatea pe care o desfăşurăm. Noi
primite din partea invitaţilor speciali a fost un elogiu adus lui Dumnezeu a
sperăm ca biserica dumneavoastră
ai sesiunii a XV-a, a Adunării Gene­ cărui prezenţă a putut fi simţită pe tot
să fie în continuare alături de noi, în
rale a Uniunii Romane. „Acum cinci parcursul zilei de către participanţii
activitatea Societăţii Biblice Intercon-
ani, Dumnezeu a chemat conduce­ la cea de-a XV-a sesiune a Adunării
fesionale din România.
rea bisericii din Uniunea română să Generale a Uniunii Române.
Vasile Roske, redactorul-şef al
meargă. Şi cei ce făceau parte din
publicaţiei oficiale a Bisericii Penti­
conducere au mers. Dacă n-ar fi fost Beatrice Lospa, Directorul Institutului de
costale, vădit impresionat de atmo­
Dumnezeu în centru, la ce ar fi folosit? Studii Biblice „Sola Scriptura”
sfera Adunării Generale a Uniunii
6 CURIERUL ADVENTIST — MARTIE 2 0 0 5
RAPORTUL
PREŞEDINTELUI
ADRIAN BOCĂNEANU
Peste câteva ore, soarele va coborî sub linia ori­ • Şcolile biblice de vacanţă
zontului şi va marca începutul Sabatului - timp • „Galileanul” şi „Vremea împăcării”
prielnic pentru odihnă, recunoştinţă, iertare, • Resursele pentru pastori pe CD
părtăşie, mărturie şi servire din iubire. Deja zecile • Institutul de la Braşov-Stupini, complet refăcut,
de mii de credincioşi adventişti ai acestei ţări centru vital al educaţiei pentru misiune
încetinesc ritmul şi îşi pregătesc sufletul ca să intre, liniştit, în • Două vizite ale preşedintelui Conferinţei Generale
acest liman de timp. Se simte osteneala sănătoasă a muncii (în 2000 şi 2003)
de peste săptămână. Sufletul se umple de o căldură dulce, • „Cincizecimea pentru mine” şi săptămânile anuale
inconfundabilă. Este aşteptată întâlnirea cu Domnul. de consacrare pentru misiune
In acelaşi timp, aici, la Cemica, în acest port bine adăpostit • TinSerV
de furtuni, domolim şi noi motoarele după cinci ani de marş, • Şcolile primare de la Bucureşti, Tg. Mureş, Craiova
ca să trăim trei zile sabatice - să ne bucurăm de darurile lui şi Câmpeniţa
Dumnezeu şi de osteneala mâinilor noastre, să privim în urmă • Pliantele „Există speranţă” ale programului „Semă­
cu mulţumire şi să vedem încotro ne conduce Providenţa. nat un miliard”
• Noul program complet pentru tinerii adulţi
Pregătirea acestui raport mi-a readus în suflet emoţii • Institutul de studii biblice prin corespondenţă „Sola
contradictorii, bucurii şi amărăciuni. M-am hotărât însă să Scriptura”
dau întâietate bucuriei şi recunoştinţei. Cred că sunt dator • Programele regulate de educaţie pentru sănătate în
faţă de Dumnezeu să fac aşa, pentru că El nu a rămas dator şcoli, organizate de ASEF
faţă de biserica Sa pe care o iubeşte. „Da, Domnul a făcut • Conferinţele misionare ale Diasporei
lucruri mari pentru noi, şi de aceea suntem plini de bucurie” • Impact 2003 şi monumentul victimelor fumatului,
(Ps. 126,3). Sunt dator şi faţă de dumneavoastră, colegii în Parcul Tineretului
mei, şi faţă de credincioşii pe care îi reprezentaţi. „Credinţa • Radio Vocea Speranţei la Cluj, acum în Suceava şi
voastră în Hristos şi... dragostea pe care o aveţi faţă de toţi Câmpulung, şi extinderea celorlalte staţii
sfinţii, din pricina nădejdii care vă aşteaptă în ceruri... dă • Clădirile noi de la Institutul de la Cernica
roade şi merge crescând” (Col. 1,4-6). Sunt dator şi faţă de • Buletinul săptămânal InfoAZS
fraţii noştri de la Diviziune şi de la Conferinţa Generală, • Participarea regulată la şantierul arheologic de la
care ne-au arătat foarte multă încredere şi simpatie, ne-au Haţor, Israel
sprijinit peste aşteptări, s-au bucurat foarte mult pentru toate • Cursurile realizate de Institutul Internaţional pentru
reuşitele noastre. Nu în ultimul rând, la fel ca şi dumneavoa­ Slujirea Creştină
stră, sunt dator familiei mele. Ei trebuie să ştie că a meritat. • Sediul Uniunii
Să privim, deci, la ce a făcut Dumnezeu în aceşti ani. Să • Programul de maşter în Teologie, oferit de Universi­
Ii mulţumim cu umilinţă. „Să mergem înaintea Lui cu laude, tatea Andrews la Cernica
să facem să răsune cântece în cinstea Lui!” (Ps. 95,2). • Colectele ADRA pentru Irak şi Asia de sud-est
• Sabatele speciale pentru Libertatea religioasă
Aş vrea să încep cu câteva lucruri remarcabile. Astăzi, • Programul „Un nou început” şi aparatele DVD
acestea fac parte din limbajul nostru cotidian, şi le luăm ca (aproape 800)
pe ceva de la sine înţeles, dar cu cinci ani în urmă, ele, pur şi • Cum ar fi, dacă am fi rămas în urmă cu cele 20
simplu, nu existau. Vă rog să încercaţi să vă imaginaţi, dacă de biserici înfiinţate şi peste 200 de biserici construite şi
se poate, cum ar fi viaţa noastră şi această biserică fără ... inaugurate?
CURIERUL ADVENTIST — MARTIE 2 0 0 5 7
• Când am mai fi reînnodat tradiţia glorioasă a Dar există şi un revers. O umbră îmi coboară asupra
misiunii externe, dacă studenţii, laicii şi pastorii nu ar sufletului când mă gândesc ce am fi putut să fim astăzi...
fi pornit acum pe urmele lui Constantin Tolici şi Ilie • Dacă am avea încă printre noi pe cei 5.145 de fraţi
Curmătureanu în Madagascar şi în Camerun, ca şi în care şi-au pierdut nepreţuitul nume de „membru al bisericii”.
Republica Dominicană, Venezuela, Tanzania, Spania, • Dacă am fi fost stăruitori în eforturile de recuperare
Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Irlanda, Israel etc.? a acestora, aşa încât să fie reconvertiţi, reprimiţi şi mai
• Cum ar fi să nu fi avut cei doi ani şi jumătate de consacraţi decât până atunci.
transmisii zilnice la televiziuni importante, urmate de • Dacă am fi continuat să investim iubire şi timp
întâlnirile fraţilor Mark Finley şi Clifford Goldstein cu în zecile de mii de vizitatori ai programelor misionare.
telespectatorii? • Dacă am fi condus, cu iubire şi iscusinţă, într-un proces
• Credeţi că uitarea va mai putea să acopere vreo­ de creştere viguroasă, pe fiecare dintre cei intraţi în biserică.
dată proiectul „Inimi mai bune - Bucureşti 2005”? • Dacă am fi ştiut să-i pregătim pe credincioşi pentru
• Am mai avea tot atâta speranţă pentru viitor, frământările doctrinale, care i-au îndepărtat pe unii şi i-au des­
fără aceste sute de copii şi tineri ai noştri - băieţi şi cumpănit pe alţii, care ar putea să cadă la o următoare criză.
fete - care predică în biserici mici şi mari? • Dacâ multe dintre grupele mici nu ar fi obosit prea
• Ar mai fi atâta sănătate în oraşele noastre fără repede.
zecile de expoziţii şi cluburi de sănătate, şi aşa soare • Dacă amvoanele noastre ar fi clocotit de iubirea,
vindecător pe litoral fără zecile de standuri de sănătate speranţa şi energia unei manifestări abundente a Spiritului
de la Editură şi ASEF? lui Dumnezeu.
• Am mai avea atâta curaj pentru finanţarea unor • Dacă am fi avut mult aşteptata carte de imnuri, care
mari proiecte educaţionale şi de sănătate, dacă membrii să fi însufleţit închinarea în biserici şi în familii.
SCO AR nu ar fi atât de generoşi şi de consacraţi? • Dacă am fi pregătit şi protejat familiile, ca să nu se
• Ce contur ar avea fotografia noastră de familie, descurajeze în încercări şi să nu abandoneze lupta cea bună
dacă ar lipsi 13.000 de fraţi şi de surori - cei botezaţi în a iubirii.
ultimii cinci ani? • Dacă am fi iubit şi pus la lucru pe copiii, pe adoles­
• Cât din toate acestea s-ar fi putut realiza fără cele cenţii şi pe tinerii noştri, ca să ştie că nu există alt loc mai
cca. 1.200 de miliarde de lei, depuse la vistieria bisericii bun pe lume ca Biserica Adventistă.
în aceşti ultimi cinci ani? • Dacă am fi cultivat o comunicare mai eficientă cu
• Dar cine ar putea să numere şi să cântărească pastorii şi bisericile, aşa încât aceştia să valorifice cu convin­
miile de vizite la închisori, milioanele de discuţii misio­ gere resursele oferite - cărţi şi periodice, programe de radio
nare, miliardele de rugăciuni de mijlocire, bilioanele de şi televiziune etc. - iar acestea să reflecte nevoile lor reale.
biţi de influenţă sfântă, transmise celor care aşteaptă să • Dacă am fi trăit cele 250 de Sabate ca Domnul - „care
descopere un Dumnezeu al iubirii ... umbla din loc în loc, făcea bine şi vindeca pe toţi cei ce erau
apăsaţi de Diavolul; căci Dumnezeu era cu El” (Fapte 10,38).
Ca şi în vremurile de demult, putem spune: „Mari sunt • Dacă am fi fost ocupaţi să „facem dreptate” (Mica 6,8), în
lucrările Domnului, cercetate de toţi cei ce le iubesc. El a loc să ne mulţumim să avem dreptate.
lăsat o aducere aminte a minunilor Lui.” (Ps. 111,2.4).
Intr-un reportaj de şase pagini, apărut pe data de 10
februarie a.c., în Adventist Review, redactorul-şef William
Johnsson a remarcat chiar unele dintre aceste trăsături
distinctive: vitalitatea bisericii în mediul rural, folosirea
amplă a mijloacelor de comunicare în masă, relaţiile
misionare cu Diaspora, creativitatea şi angajamentul tine­
rilor în misiune şi servire socială, impactul şcolilor biblice
de vacanţă, consecvenţa cu care au fost cultivate relaţiile
cu autorităţile şi cu societatea în general.
Pe ce se aşază toate acestea? Desigur, ele nu sunt
întâmplătoare, ci se bazează pe maturizarea credincioşi­
lor şi a pastorilor, pe trecerea de la izolare la interacţiune
cu societatea şi pe înlocuirea mentalităţii de supravie­
ţuire cu cea de servire. Cred că acestea reflectă perfec­
Romania:
ţionarea profesională a personalului departamental de
la Uniune şi de la conferinţe. Relaţiile sănătoase dintre Uniquely Adventist
cei chemaţi la conducere au permis ca ei înşişi, pastorii
şi credincioşii să-şi unească şi să-şi valorifice talentele Fifteen years after the fall of Communism the
şi energiile în cadrul organizaţiei pentru promovarea church relishes its freedom.
misiunii asumate. Adventist Review, februarie 2005
8 CURIERUL ADVENTIST — MARTIE 2 0 0 5
Procesul sinergie despre care am 1. Dezvoltarea bisericii locale impun crearea unui cadru în care
vorbit mai înainte ar fi trebui să fie In ultimii ani, s-au făcut efor­ conducătorii, pastorii şi membrii să
urmărit cu mai multă energie, aşa turi foarte mari pentru dezvoltarea poată să se asculte, să comunice,
încât nimeni să nu fie demoralizat, instituţională, astfel că biserica deţine să transmită informaţii şi, mai mult
nimeni să nu se simtă neînţeles, acum o infrastructură remarcabilă, decât atât, un spirit, o viziune, un
nesusţinut, izolat, desincronizat. iar resursele umane sunt în continuă angajament. Pentru aceasta, Comite­
„Biserica nu există pentru nimic perfecţionare. Dar instituţiile Uniunii tul Uniunii a transmis conferinţelor
altceva decât pentru a atrage oameni îşi împlinesc misiunea doar în inter­ o recomandare pentru organizarea de
la Hristos, pentru a-i face nişte mici acţiunea cu bisericile locale sănătoase tabere de reînviorare spirituală.
Hristoşi. Dacă ea nu o face, toate şi receptive. Articolele remarcabile,
catedralele, toţi clericii, toate misiu­ din frumoasele noastre reviste, nu 2. Aplicarea curajoasă şi
nile, toate predicile şi chiar Biblia înseamnă nimic, dacă ideile pro­ onestă a Evangheliei
însăşi sunt o pierdere de vreme.” movate nu sunt niciodată aplicate. Viaţa, în schimbare rapidă, îi
(C. S. Lewis, Creştinismul redus la Emisiunile valoroase de radio şi conduce pe mulţi dintre credincioşi
esenţe, p. 138) televiziune sunt nevalorificate, dacă în situaţii noi, pentru care nu avem
credincioşii nu le prezintă cu entu­ experienţă. „Se cere mai mult har, o
Cu faţa spre viitor ziasm prietenilor şi colegilor lor. Viaţa disciplinare mai severă a caracterului,
bisericii locale trebuie urgent ridicată ca să lucrezi pentru Dumnezeu în pozi­
Pe baza hotărârilor adoptate de
la un nivel de calitate, care să facă ţia de mecanic, comerciant, avocat sau
ultima Adunare Generală, Comite­
din ea centrul de misiune. fermier, adoptând preceptele creştine
tul Executiv al Uniunii a stabilit, în
în cele mai elementare îndatoriri ale
anul 2000, patru domenii prioritare:
Sunt multe biserici locale prea vieţii, decât atunci când lucrezi ca
creşterea bisericii, consolidarea
mici şi prea anemice, ca să aibă un misionar.... Este nevoie de tărie spiri­
noilor membri, înnoirea şi îmbogă­
impact serios. In numeroase oraşe tuală pentru a aduce religia în atelier
ţirea închinării şi creşterea influen­
importante, bisericile au un aer de sau în biroul de afaceri, sfinţind amă­
ţei publice a bisericii. Mulţumesc
resemnare şi trăiesc un complex nuntele vieţii de fiecare zi şi încheind
colegilor mei pentru paşii înainte
de vinovăţie şi neputinţă. Aici este fiecare tranzacţie în acord cu standar­
făcuţi în aceste domenii. Consider că,
nevoie de o viziune înaltă şi de schim­ dul lui Dumnezeu. Dar aceasta este
pornind de la cele realizate în ultimii
bări hotărâte, chiar dureroase. ceea ce Domnul cere de la noi.” (Ellen
cinci ani, ele îşi păstrează importanţa
Gradul de complexitate al vieţii White, Solii pentru tineret, p. 192).
şi pe viitor. Pentru un progres sănătos
bisericii şi ritmul rapid în care apar Chiar activitatea de conducere
şi durabil, este nevoie de un accent
materiale, programe şi activităţi noi bisericească şi instituţională ne pune
special asupra următoarelor aspecte:
CURIERUL ADVENTIST — MARTIE 2 005 9
tot mai mult în contact cu mediul secular, solicitând la maximum
gândirea, credinţa şi caracterul. întâmpinăm provocări noi şi trebuie
să răspundem corect şi prompt la oportunităţi excepţionale, care nu
sunt lipsite de risc. Biserica are dreptul să ştie că deciziile condu­
cătorilor sunt luate în temere de Dumnezeu. Conducătorii sunt
încurajaţi să ia decizii curajoase atunci când contează pe încrederea
şi solidaritatea bisericii.
Apropierea vertiginoasă a momentului integrării oficiale în Uniu­
nea Europeană va însemna o activitate legislativă foarte intensă în
ţara noastră, cu ocazii unice de promovare a valorilor care ne-au fost
încredinţate de Dumnezeu şi de salvgardare a libertăţii religioase.
De asemenea, chestiunea emigraţiei pentru muncă se va pune în
termeni diferiţi, şi biserica trebuie să fie pregătită.
3. Simţul timpului
Aceşti cinci ani au fost marcaţi de evenimente de un dramatism
ieşit din comun, de la atacurile teroriste din 11 septembrie la răz­
boiul din Irak, de la inundaţiile şi tornadele din ţara noastră la tra­
gedia din Asia de sud-est. La un nivel mai apropiat de viaţa noastră,
mereu auzim de prieteni care pier prematur, prin boli şi accidente, şi
aflăm de familii dragi nouă care se destramă. Domnul ne invită, ne
somează să ne dăm seama că trăim timpuri profetice şi că revenirea
Sa este aproape.
Răspunsul nostru este însă prea anemic. Răspundem cu vehe­
menţă la situaţii de foarte mică însemnătate, dar suntem pasivi când
suntem confruntaţi cu realitatea supremă a zilelor noastre. Isus ar
putea să vină în orice moment; singurul lucru care II reţine este
dorinţa Tatălui să îşi arate harul unei lumi care piere. Un profesor
ne-adventist, care ne apreciază, spune: „Denominaţiunea voastră a
fost adusă la existenţă, ca să fie o mărturie vie că Isus vine curând.
Este aşa de uşor că pierdem din vedere temeiul speranţei noastre.
Dar fiecare ceas şi fiecare zi pot fi înviorate şi energizate de înţele­
gerea că ceea ce te aşteaptă nu este scrâşnetul frânelor unei maşini
care te lasă întins pe asfalt şi nici cuvintele sumbre ale medicului
care te roagă să te aşezi, pentru că trebuie să-ţi comunice rezultatele
biopsiei. Ceea ce aşteptăm este trâmbiţa îngerului. Aceasta este o
mare speranţă, pentru că te face să trăieşti în iminenţa veşniciei.
Aceasta te face să spui: Azi voi lua acele hotărâri pe care le-aş
lua, dacă în această seară aş sta faţă în faţă cu Isus. Prin harul lui
Dumnezeu, voi face numai acele lucruri pe care doresc ca El să mă
găsească făcându-le şi de care să fiu mândru.
Aceasta duce la o viaţă de sfinţenie, o viaţă de consacrare, o
viaţă de sacrificiu. Asemenea oameni trăiesc o viaţă care depăşeşte
obişnuitul.” (Cari George, Empty Pews. Empty Streets, p.39)
Iată-ne, deci, la startul unei sesiuni încărcate de răspunderi
serioase. Le vom duce cu bine la capăt, şi biserica va fi inspirată şi
energizată pentru următorii patru ani, dacă vom lua aminte la un
sfat simplu. Fr. Don Schneider, preşedintele Diviziunii Nord-Ameri-
cane, povesteşte: „Pe când eram preşedinte de Uniune, m-au vizitat
părinţii. Intr-o duminică dimineaţa, am plecat la consiliul director al
Universităţii Andrews, peste stradă de Uniune. Mama mi-a spus: Nu
te duce acolo să te plângi de ceva; du-te să faci ceva pentru Dumne­
zeu.”
Este destul de simplu, nu-i aşa? Să ne consacram, fiecare dintre
noi, şi să ne spunem: N-am venit să mă plâng, am venit să fac ceva
pentru Dumnezeu. Să facem ceva care să facă bine bisericii, să dea
Extinderea staţiilor Radio Vocea Speranţei speranţă lumii şi să îi facă pe îngeri să cânte.
10 CURIERUL ADVENTIST — MARTIE 2 0 0 5