IDEI CONTEMPORANE PAUL-HENRY CHOMBAT DE LAUWE CULTURA SI PUTEREA , Studiu IntroduUv : B» MALER Traducere din limba franczi : ROLA AHLER 1983 EDITURA POLITICA BUCUREŞTI opeta: VAENTINA BOROŞ PAUL-HENRY cl0MBART DB LAUE A CULTUR: ET LE POUVOIR :dlons Stock, 175 Cuvînt· Înainte -la ediţia română Am aflat cu mare interes despre publicarea acestei cărţi în România. Opţiunea pe care am îmbrăţişat-o în sensul unor soluţii socialiste în cercetările asupra transformării sociale mă face să doresc un dialog cu cercetătorii şi publicul larg dintr-o ţară unde o asemenea discuţie este posibilă, avînd in vedere indelungata ei expe rienţă în această privinţă. Importanţa acestui dialog, atît pe plan practic cît şi pe plan teoretic, se va evidenţia în legătură cu numerase probleme: ontradicţiile civiliza ţiei industriale, locul proceselor psihoociale în transfomrile tehnice, economice şi sociale, stu diul î1ănţuirilor de procese şi al constelaţiilor de concepte ce permit înţelegerea modului în care se realiează transformarea, geneza aspiraţiilor, modificarea sistemelor de reprezentări şi valori, emrgenţa clturilor înnoitoare, autoeducaţia. .. Aştept, aşadar, reacţiile colegilor mei români din acest domeniu şi sper că o muncă fruc tuoasă va putea fi continuată în acest sens. Lucrările pe care le desfăşurăm la Centre d'Ethnologie Sociale et de Psychosociologie de la Paris, la Ecole des Hautes Etudes en Sciences V sciales şi la Centre National de la Recherche Sintîique e continuă în prezent prin ceretări internaţionle în cadul cărora se efctuează comparaţi ntre ţările industrializate şi ările ,.luii a teia" şi intre ţările capialiste şi ţările sociaiste. Sper, aşadar, că şi pe acest plan parti ciea şi coerea cercetătorilor dn România şi Franţa vor putea fi dezvoltate în viitor. PAUL·HENRY CHOMBART DE LAUWE Paris, noiembrie 1978 o teorie umanista emanci parii cultura le a Cititorul colecţiei "Idei contemporane" dobîn deşte, prin volumul de faţă, accesul, în limba română, la cea mai nouă operă teoretică a socio logului francez Paul-Henry Chombart de Lauwe. Deşi unele din lucrările sale anterioare au fost prezentate în traducere publicului românesc [, această personalitate a ştiinţelor sociale şi umane contemporane este încă prea puţin cunoscută la noi, cu excepţia cercetătorilor şi cadrelor didac tice din domeninl sociologiei. Totuşi, în pofida poziţiei lui oarecum singulare în cîmpul cerce tărilor sociale din Franţa şi a exemplarei lui modestii ca om, profesorul Chombart de Lauwe reprezintă una dintre acele prezente spirituale care, considerată în pe"rspectiva timpului, se do vedeşte a marca un moment semnificativ atît in planul progresului cunoaşterii, cit şi în cel al afirmării uane. Opera sa, care se întinde pe aproape patru decenii, cuprinde o adevămtă enciclopedie a cu noaşterii sociologice a lumii moderne. Nu lipseşt! din aria studiilor empirice realizate efectiv de autor, sau inspirate şi coordonate de acesta, nici una din principalele clase sau pături sociale ale 1 Vezi Socologia franceză contemporană. Teorie-Me todologie-Tehnici-Ramuri. coord. 1. Drăgan şi L Aluaş. Bucureşti, Editura politidl. 1971 şi P.-H. Chombart de Lauwe, Pentru o sociologie a aspiraţiilol', Cluj, Editura Dacia, 1972. VI] societăţii franceze de azi, sociologul remarcîn du-se ca unul dintre primii şi cei mai constanţi cercetători ai condiţiei sociale şi umane a mUH citorimii (începînd cu La Vie quotidienne des familles ouvrieres, 1956), dar şi a femeilor (lu crarea în colaborare: La Femme dans la societe, 1963) sau a tineretului (POU" l'Universite, 1969). Depa'rte de a urma moda, sociologul s-a dovedit un adevărat precursor şi deschizător de noi di- 1'ecţii a le cercetă-rii, devenite "actuale", "arză toare" abia la mai mulţi ani după investigaTea fenomenelor 1"espective, presimţind transfor marea lor ulterioară in conflicte sau crize. Dacă, în buna filiaţie a unor şefi de şcoală cum au fost Marcel Mauss sau Maurice Halbwachs, Chombart de Lauwe s-a apropiat cu multă înţe legere şi pasiune ştiinţifică de realităţile vieţii postbelice a păturilor muncitoare, şi, în p1'iml1l rind, a clasei muncitoare, în domenii cum este cel al sociologiei w'bane şi al mediului înconju rător în general (Paris, Essais de sociologie, 1965, Des Hommes et des vilIes, 1965), ca şi în cel al aspiraţiilo?" (POU" une sociologie des aspirations, 1969), el este incontestabil un pionier. Unul din cele mai mari merite ale lui Chombart de Lauwe este de a fi ştiut să res pingă tendinţele empirismului îngust, de factură pozitivistă) care, sub influenţa crescîndă a func ţionalismului ameTican, a produs în sociologia occidentală) cel puţin pentru un timp, o anumită slăbire a interesului şi preocupărilor pentru ela bora1'ea teoretică şi interpretm'ea critică a date lor investigatiilor de teren. Eminent cercetător al realităţii sociale, director de mulţi ani la Centre d'Ethnologie Sociale et de Psychosociologie de pe lîngă Ecole des Hautes Etudes n Sciences sociales, animator al Comitetului internaţional de cercetare a aspiraţiilor din cadrul Asociaţiei Internaţionale de SociJlagie şi a numeroase gu puri de studii din Franţa şi din ţările în curs de dezvoltare. a diferite colocvii cum au fost cele ţinute la Dourdan în 1967, la lontrouge în 1968 VIII şi 1973, precum şi la Perpignan în 1978 !, Chom bart de Lauwe este, totodată, unul dintre repre zentanţii de frunte ai teoriei sociologice şi, în general, ai filosofiei sociale occidentale şi unul dintre pedagogii de renume ale cărui seminarii, la ca·re am avut de cîteva ol'i plăcerea să particip, constituie un minunat exemplu de dialog ştiin ţific fertil, cu largi deschideri spre actualitate şi o certă orientare umanistă , Astfel, într-o eocă în care sociologia occiden tală a cunoscut oscila ţii puternice ale centrelor de interes, ale orientărilol' epistemologice şi axio logice şi metolologiilor de studh�, opera, în per manentă dinamică internă şi într un permanent - efort de articulare la arile probleme ale con temporaneităţii, a lui Chombart de Lauwe a manifestat o salutară continuitate: ea n-a refu zat nici travaliul teoretic pentru a afirma su premaţia cercetării empirice, lar nici nu s-a cantonat, tradiţionalist, în sferele unor speculaţii sterile despre .:iaţa socială; ea n-a uitat de mul titudinea problemelor concrete ce constituie firesc obiectul sociologiei şi a făcut să înainteze, iar uneori a creat chiar subramu-ri noi ale aces teia, cum este sociologa aspiraţiilor, dar totodată le-a privit prin prisma cerinţei unor abordări de tip global, spre a desprinde procesele fundamen tale, generale care stau la baza 101' şi care le explică particularităţile; ea s-a centrat pe ana liza societăţii f1'Qnceze postbelice, dar n-a scăpat din vedere dimensiunea isi orică şi nici intel'es1!l pentru evolu(,iile sociale din celelalte societăţi contemporane, nu numai din cel� le tip capi talist, ci şi din cele sociaU8(e şi din ţările "lumii a treia" ; sociologia lui Chombart de Lauwe şi-a însuşit cTiUc aportul ctmoaş!erii sociale moderne. inclusiv din numeroase domenii conexe, dar a 2 Asp'il'ations et tratstormations sociale:, coord. P,-H, Chl.�prt de Lauwe. Paris. Ed. Anthropos, 19jO, T1'onsfo'mationg dl l'e nt,iJ'onnement, des aspiratioli S et des :aleurs, Pari.�. :U. C.N.R.S., Hl'i6. TI·an·�fol'ma ti11S s�riales et dynamir!'le cu1tll)'elle, coord. P.-Y. Chombart d� Lauwe. Pnri,. <:ciitio,iS du C.N.R.S., 1981. IX rămas mereu fidelă impcrativului unei abor dări totalizatoare, inter şi transdisciplinare pentru care filosofia, axiologia, teoria cul turii au fost şi sînt instrltmente esenţiale: vizînd o obiectivitate ştiinţifică eliberată de pre judecata "dezideoloizării" şi a aşa-zisei orientări "libere de valoare" (value-free), Chombart de Lauwe şi-a afirmat şi menţinut cu o consecvenţă exemplară propriile adeziuni filosofico-politice, făcînd ca opera sa să fie permanent străbătută de un umanism militant, inspirat de marxismul creator, nedogmatic şi antiautoritar, umanism aflat mereu de partea omenirii muncitoare, a celor exploata ţi, asupriţi şi manipulaţi, a popoa relor dominate; preocuparea pentru valoarea acţională a teriei şi cercetării ca inst'rument de autocunoaştere, autoconştientizare şi autoeman cipare a maselor largi explică, împreună cu caracteristicile de mai sus, opţiunile lui teoretice, dar şi personale, cu caracter antiintelectualist, antielitist însă şi antiproletcultist ; sociologul s-a pronunţat adeseori în favoarea împletirii, în exercitarea "meseriei de sociolog", a activităţii cercetătorilor calificaţi cu aceea a "cercetători lor-muncitori" în echipe comune, care să acţio neze cît mai "la baza" vieţii sociale, să aducă la expresie ştiinţifică conştiinţa comună şi să ofere actiunii culturale capacitatea de a se opune do minaţiei, instituindu-se astfel într-un adevărat, factor de emancipare umană. Poate că cea mai deplină confirmare a acestor caracteristici ale evoluţiei operei şi personalită ţii sale o constituie tocmai volumul de faţă asupra căruia dorim să ne oprim, atit pentru a pune în lumină articularea lui cu ansamblul creaţiei teoretice a autorului şi cu tendinţele mai generale ale de.voltării teoriei sociale contem porane, cît şi pentru a consemna cîteva dintre rontribuţiile originale mi semnificative aduse de el. Cultura şi puterea sintetizează eforturile pen Iu clczt'oltal'ea unei teorii originale a trebuin ţelor, aspiraţii/or, valorilor, imaginilor şi pro- X