Constituția Republicii Socialiste România. Cunoștințe despre stat și drept. Manual pentru clasa a VII-a

46 Pages·1989·22.41 MB·Romanian

by  coll.

sclavii §i stapinii de sclavi, clase sociale cu interese diferite, razboaiele de clasa conducdtoare a socieidJii, folos~te statul l,n scopul lichiddrii exploatarii
jaf §i cotropire se inmultesc, devenind cu timpul o ocupatie. Existenta inega omului de cii.tre om, construirii socialismului ~i comunismului."
litatilor dintre oameni este insotita de contradic/ii Zntre diversele grupuri Fiind un stat muncitoresc-taranesc ~i al noii intelectualitati, statul
sociale. socialist reprezinta interesele intregului popor. El organizeazii tntr~un mod
Pentru a-~i apara bogatiile §i puterea, clasa dominanta creeaza un sis nou viata productiva, asigura cadrul organizatoric eel mai favorabil dez
tem de organe: administrative, de justitie, de reprimare ( armata, politie, voltarii fortelor de productie corespunzator cerintei crearii, edificarii ~i dez
inchisori etc.), institutii religioase, toate acestea la un loc reprezentind voltarii multilaterale a societatii socialiste. Statul socialist reprezinta garan
tia de baza a infloririi natiunii. El apara orinduirea de stat socialista, pro
statul.
Statul apare deci ca rezultat al dezvoltarii social-economice, din nevoia prietatea sociala a intregului popor, drepturile cetateanului ~i stabile~te
relatii noi cu celelalte state, bazate pe egalitate deplinii in drepturi, pe res
de a apara interesele clasei ce se imbogatise prin exploatarea muncii celor
pectul suveranitatii *i integritatii teritoriale. Superioritatea statului socialist
saraci.
se, exprima in continutul func/iilor sale interne *i externe, functii determi
El indepline§te doua categorii de sarcini, de functii:
nate de noile sarcini constructive ale statului socialist.
a) INTERNE Fata de toate celelalte tipuri de stat de ptnii. acum, statul socialist se deo
b) EXTERNE sebe~te intrucit pune Zn centrul tntregii sale politici apdrarea intereselor mase
lor largi populare ~i nu ale unei minoritii./i exploatatoare. lntreaga activitate
in realizarea acestor funcvii statul intrebuinteaza intreg.ul sau aparat,
de stat urmare*te cre*terea continua a bunastarii materiale *i culturale a
folosind, la nevoie, forta de constringere. ,
poporului, asigurarea libertatii *i demnitatii omului, precum ~i afirmarea multi
Dezvoltarea istorica a determinat *i o evoluJie a esentei, con/inutului
laterala a personalitatii umane. Statul nostru socialist a indeplinit ~i inde
~i func/iilor statului. Conceptia materialist-dialectica a demonstrat faptul
pline§te cu succes sarcina sa principala de organizare ~i conducere a activi
ca nu exista un stat in general, un stat etern, ci, o data cu trecerea de la o
tatii economico-sociale.
orlnduire sociala la alta, au loc raodificari esentiale atit in functiile statu
,,Factorul principal al for/ei ~i trainiciei statului nostru socialist - arata
lui, cit *i in modalitatile de infaptuire a acestora.
tovara*ul Nicolae Ceau~escu - este tntdrirea continua a alianJei clasei munci
Tipurile de stat. Succesiunea orinduirilor sociale a dat na~tere la patru toare cu taranimea - temelia de granit a orfnduirii noastre socialiste, unitatea
tipuri istorice de stat: sclaMgist, feudal, burghez-capitalist *i socialist. Fie str£nsa dintre muncitori, /arani ~i intelectuali, tntre toate categoriile de oameni
care tip istoric de stat corespunde unei anumite trepte in dezvoltarea social ai muncii, fard deosebire de nationalitate."
economica a societatii, unei anumite orinduiri sociale. lnlocuirea unui tip Forma statului. Continutul statului se exprima in forma sa. Fiecare
de stat cu un alt tip de stat se face pe calea revolutiei sociale. De*i primele tip istoric de stat s-a concretizat in anumite forme de guverndmfnt. Astfel,
trei tipuri de stat (sclavagist, feudal, burghez-capitalist) sint tipuri de state statul sclavagist a cunoscut, ca forme de guvernamint, monarhia ~i repu
care au la baza exploatarea, in diverse forme, a oroului de catre om, ele se blica, statul ·feudal - in special monarhia, iar statul burghez, republica *i
monarhia constitutionala. De exemplu, Statele Unite ale Americii, Franta,
deosebesc intre ele intrucit ap~ra interesele unor clase exploatatoare diferite
Italia sint, sub aspectul formei de guvernamint, republici burgheze. Anglia,
(proprietarii de sclavi, feudalii, capitali~tii) §i au, prin aceasta, o naturii. de
Norvegia, Danemarca sint monarhii.
clasd diferita.
Tipul de stat· socialist cunoa§te ca forma de guvernamint republica;
0 data cu victoria revolutiei socialiste se instaureaza ~i un nou tip de
• el est~ incompatibil cu forma monarhica. Republicile socialiste daq expre
stat, statul socialist, care, prin noua sa esenta, se deosebe~te rc,,dical de toate
sie noului continut al statului socialist. Ele asigura o participare larga a
tipurile anterioare. Pentru prima data in istorie este creat un stat autentic
tuturor categoriilor de oameni ai muncii la viata social-politica. Instau
popular, care inceteaza sa mai fie instrumentul unei minoritati exploata
rarea la 30 decembrie 1947 a Republicii Populare Romane a reprezentat
toare. El este statul muncitorilor, tiiranilor ~i al tuturor categoriilor de oameni realizarea unei vechi dorinte a poporului roman. Este suficient sa amintim
ai muncii. ca printre ideile revolutiei de la 1848 se inscria ~i cea in legatura cu reven
,,Jn conditiile orinduirii socialiste - arata tovarr. *ul Nicolae Ceau~escu - dicarea republicii. ln operele unor ginditori de vaza ai neamului - Nicolab
cind, pentru prima datd, puterea apar/ine celor ce muncesc, clasa muncitoare, Balcescu, Simion Barnutiu, C.A. Rosetti - se gasesc fundamentate tezele
7
6
•
1n legaturii cu necesitatea unui regim republicarL Revehdicarea republicii
strabate toate normele juridice (dP drept constitut,.ional, civil, penal etc.).
a capatat un continut nou o data cu afirmarea olasei muncitoare tn viata
Normele dreptului slnt nu numai elaborate de stat, dar sint ~i asigurate de
politics., iar prin instaurarea republicii populare natiunea romana a dobin
en
stat. Aceasta inseamna in cazul in care nu respectii o regula juridica,
dit cea mai democratica forma de guvernamtnt din tntreaga sa istorie.
persoana respectiva poaLe fi Lrasfi. la raspundere de catre un organ de stat
special imputernicit. Ea poate fi obligata fie sa repare o dauna (sii restituie
I
De re~lnut: un bun), fie sii suportc o anumitii pedeapsii (sa plateasca o amendu, sa-eyi
piarda un <lrept, sn fir, izolaLii o perioncJi:\ 1ntr-o lnchisoarc etc.).
STATUL: - principalul instrument al conducerii sociale
La f el ca in cazul sLatului, ~i apul'i~ia <lrt>ptului consLituie o necesitate
- apare ca rezultat al dezvoltirii soclal-economice, din nevoia de a aitlra lnte
istoricii obiectiva. Drcptul esLr. strins legat de or1nduirea sociall\, evoluincl
resele clasel ce se imbog~tlse prin exploatarea muncil celor siracl
o data cu aceasta. lnlocuirN\ unL·i orinduiri sociale cu o alta or1nduir(' so
- fati de toate celelalte ti purl de stat, statul socialist este reprezentantul poporulul;
el vegheazi la apirarea suveranltitli tiril. ciala determina modific~ri importantc ~i in continutul ~i sarcinile d1·eptu
lui. Is tori a cunoa~te pntru tipm·i d r cl re pt: dreptul sclaPaf{ist, dreptul f eu
INTI!. t:Rl.RI dal, dreptlll burghez ~i drcptul socialist. Primelc trei tipuri istorice de drepL
s au caractcrizat prin fnptul cil. nu cxprimat ~i _aparat vointa ~i interesele
1. Ce este statul?
unor clase exploaLatoare, minoritiue, 1mpotriva intereselor imensei majori
2. Cum a apdrut statul ln societate?
ta~i a popula~iei. Elc nu pus tn ccnLrul reglcmentO.rilor nplirarca proprietatii
3. Care stnt tipurile istorice de stat?
private ~i a relapilor de cxploaLaro a omului de catre om.
4. Ce determina superioritatea statului socialist?
0 data cu vicLoria rcvolu~iei socialisLc se instaureazii ~i un drept nou,
5. Ce forme de· stat cunoa~te/i?
care exprimd $i apdrif, intcrcscltJ poporutui muncitor, ale £ntregii na/iuni, fmpo
triPa exploatdri~ ~i asuprir,;i. DrepLul socialist se <leosebeR, te fundamental
CUNO$TINTE GENERALE DESPRE DREPT
de toatc celelalte tipuri de drcpL anLerioa.re pcntru ca a~aza in centrul regle~
Dreptul este un ansamblu de reguli de conduita obligatorii pentru to/i ce.td mentiirilor sale omul muncii, cu nevoile ~i aspira~iile sale, asigurindu-i condi
/enii, reguli impuse de stat. Dreptul apare o data cu statul, din nevoia de a 1 viile cele mai favorabile pentru afirmarea personalitatii ~i demnitatii sale.
apara vointa ~i interesele fundamentale ale claselor care domina in societate. ,,Legile (drii noastre - aratii toval'Ei.~ul Nicolae Ceau~escu - exprima Poinfa
Marx ~i Engels au caracterizat dreptul ca fiind voin~a clasei conducatoare,
$i interesele intrcgului popor, serPesc tnfloririi patriei, bundstarii cclor ce mun
vointa ridicata la rang de lege ~i care este determina ta de condi1iile materiale
cesc, asigura manife starea liberd a aptitudinilor ~i capacitd/ilor cetd/enilor 1,n
de existenta ale acestei clase.
In orinduirea gentilico-tribalii n-a existat dreptul. Au existat, totu~i, via/a politicd, economicd ~i social-culturald."
anumite reglementari, adicii norme de oonduita sociala, cu caracter de obi
ceiuri, a caror esenta era moralii sau religioasii. Ace ste reguli exprimau inte
Dreptul noslru socialist este a~ccltuit dintr-un numifr mare de norme juridice, organi·
resele intregii colectivitati ~i s-au format in baza unei experiente de viata
zate tntr-un sistem, sistem alcittuit din mai multe ramuri: dreptul civil, dreptul penal, dreptul
indelungata. Respectarea acestor norme se facea, in general, din convingere,
constitu{ional, dreptul muncii elr. Elementul de _bazd al dreptului este norma juridiciJ.. Scopu I
nu exista un aparat special de constringere care sa le impuna. ln conditiile
normci juridice esle acela de a slabili an11mile reguli prin care sii se indrume conduila
aparitiei claselor sociale ~i a contradictiilor dintre ele, vechile obiceiuri ~i
oam~nilor in direcpa inlaririi ~i deLvolli1rii orinduirii socialiste ~i a rcla~iilor socialiste.
norme ale comunitatii gentilic9-tribale nu mai erau suficiente. Se simtea
Normele juridice sint cuprinse tn: legi, dccrete', hotiJ.riri ale guvernului, ordine, inst;uc/iuni
nevoia unor norme noi in care sii se exprime nu vointa ~i interesele tuturor
!ji regulamente ale ministPrelor, hotiJ.rtri ale consiliilor populare, decizii ale comitetelor execu.
membrilor societatii, ci doar a unei piir~i a 'acesteia, ~i anume a aceleia care
. tive ale coMiliilor populare. Toate ace~lra mai poarta denumirea ~i de acte normative. Deci,
domina in societate. De aceea, spre deosebire de regulile vechii orinduiri
ori de cite ori auzim expresia de octe normati(le, trebuie sii ne gindim di este vorba fie:
gent1lice, normele dreptului au un caracter de clasd. Acest caracter de clasa
legi, decrete, hotiJ.riri etc. Principala caraclerislici't a adelor normative const:\ in raplul n\
8
9
•
Retfn,enft :
ele contin tntotdeauna norme cu caracter general-obligatflriu, care pot ti aduse la tndepli· D U,_,: ansamblul de reguli de conduitll., obligatorii pentru toti cctll.tenii,
nire, tn caz de nevoie, l?i prin forta de constrtngere a statului. Avlnd in vedere faptul ell.
impuse de stat
normele dreptului socialist e:<!primll. vointa ~i apll.rll. interesele tuturor oamenilor muncii', -
are caracter de clasll
aducerea la lndeplinire a acestora se face, tn lmensa majoritate a cazurilor, prin respec
tarea !or de bunll.voie. tntreaga muncll. de educare juridicll. a cetlltenilor este tndreptatll. TIPURJ DE Dltu1- ,,. . 1 scla11agist I ~i
spre cunoa~terea de cll.tre fiecare persoanll. a prevederilor cuprinse tn actele normative. 2. feudal exprimli. l?i apli.rll. vointa interesele
Atunci ctnd se constatll. lnc1!.lc1!.ri ale dispozitiilor legate, cei care sint chema\i in primul unor clase exploatatoare
3. b1irghez
rtnd sll. reactioneze stnt colectivele de oameni ai muncii, care trebuie s1!. condarnne cu hot11-
rtre a:;em3nea acte, lutnd m1huri de prevenire pentru vii tor a unor conduite antisociale.
4. SOCIALIST } - exprimil. t?i apil.rll interesele poporu
Pentru fapte grave se impun, binetnteles, sanctiuni, aplicate de organele statului special
lui muncitor
tmputernicite (instantele judecll.tore~ti).
NORMELE JURIDICE s t a b1'I e sc regu 11·1 e d e cond m·t 1!. ale oamenilor In directia tn·
Legile sint cele mai importante acte normative. Ele sint adoptate de SOCIAL/STE t\l.ririi ~i dezvoltll.rii orinduirii socialiste
Marea Adunare Nayionalii ~i reglementeaza relayii sociale de o deosebita · _' 0-- legi
decrete
importanya. lntre legi, pozitia supremii o define Constitutia. Constitutia este
. ~ - hot1!.riri ale guvernului
legea fundamentald care cuprinde dispozitii privind esen:a, con/inutul fi forma Stnt cuprmse in: ~ - ordine, instructiuni l?i regulamente ale rninisterelor
statului nostru socialist, sarcinile principale ale puterii de stat, baza sociald -- hotll.riri ale consiliilor populare
- de0izii ale comitetelor executive ale consiliilor populare
fi economicd a puterii, Jrepturile fi tndatoririle fundamentale ale cetatenilor,
organizarea fi func/ionarea aparatului de stat. Reglementlnd raporturile sociale
- dreptul civil
f undamentale, Constitutia are o forJd superioard tuturor celorlalte acte normative, - dreptul penal
care trebuie sd fie elaborate pe baza Constitutiei. - dreptul constitutional
- dreptul muncii etc.
Cunoa~terea ~i respectarea legilor yarii ~i, inainte de tvate, a prevede
INrl\EBl R
rilor cuprinse in Constitutie coni;tituie o indatorire pentru fiecare cetayean
1. Ce este dreptul? ,
al Republicii Socialiste Romania.
1.. 2. Care s£nt principalele acte normative $i ce loc ocup(J, Constitutia £n sis-
Necunoa~terea de catre cetayeni a legilor, a diferitelor hotariri, a sancyiu
temul acestor acte?
nilor ce intervin in condiyiile incalcarii legilor poate contribui la apariyia
3. De ce este necesar ca elevii sd cunoascd principalele acte normative?
unor manifestari antisociale, la savir~irea unor infrac~iuni sau a altor fapte
ce incalca normele de drept (contravenyii, incalcari ale normelor ce reglemen
teaza disciplina muncii etc.). ,,.Par.tidul porne~te de la concepyia materialist-dialectica ~i istorica
dupa care statul este un produs al imparyirii societatii in clase anta
Adoptlnd o atitudine de respect faya de legile yarii, dovedim faptul ca
goniste, ce va disparea treptat, pe masura dispa~iiiei' claselor, a omo
inyelegem ~i pre1'.uim politica partidului nostru. Tovara~ul Nicolae Ceau~escu
g~nizarii societa~ii, a crearii poporului unic muncitor al societayii comu•
in nenumarate rinduri a subliniat f aptul ca respectarea Constitutiei, a tuturor
mste. Avem in vedere ca, in perioada fauririi societa~ii socialiste multi
legilor yarii constituie o indatorire a fiecarui cetayean, a fiecarui activist lateral ~ezvoltate ~i a trec~rii spre comunism, statul are de indeplinit
de partid ~i de stat, ca nimanui nu-i este ingaduit sa incalce normele dreptului. un rol important in orgamzarea intregii activitayi economico-sociale.
,,Orice tncdlcare a legilor - arata tovara~ul Nicolae Ceau~escu - orice Totodata, ~inind seama de condi~iile internayionale, de faptul ca in
lume exista inca tari cu orinduiri sociale diferite, statului ii revin sar
~tirbire a disciplinei ~i ordinii dauneazd desfdgurdrii cu succes a intregii activi
cini importante in apararea cuceririlor revoluyionare, a independen~ei
tdf i, intereselor tn:regului TJopor gi de aceea trebuie combdtute cu toatd hotdrtrea,
~i suveranita~ii patriei."
neadmi/tndu-se manifestarea lor sub nici o formd tn activitatea de partid gi de
( Progr~~ul P.C.R. d.e faurir_e a societatii socialiste multilateral dez11oltate .~i tnaintarc a
stat." Rom.dntei spre comunism, Ed1~ura Po!iticli., Bucuref?ti, 1975, p. 118.)
11
10
•
CONSTITUTIA REPUBLICll SOCIALISTE ROMANIA-LEGEA Proiectul de Const itutie a fosL supus dezbaterii Marii Adunari Natio
FUNDAMENTALA A STATULUI nale, care, 1ntr-o atmosfcra dP inaltator entuziasm, 1-a adoptat la 21 au
gust 1965. Astfel proiectul a devenit Constitu/ia Republicii Socialiste Romdnia.
Adoptarea Constitutiei a avut o mare important~ ·istorica, deoarece ea a
Constituyia este legea fundamen!ald a statului socialist roman, legea marca ~ 11ictoria deplind $i definiti11a a socialismului in Romdnia.
prin care sint consacrate ~i aparate cele mai importante cuceriri ale po
porului roman. Constituyia Republicii Socialiste Romania este adoptata ut Constiyuyia Re-
de catre Marea Adunare Nayionala, organul de st,at care ocupa poziyia cea publicii Socialiste Romania consacra tipul ~i forma statului, ari\tind ca statul
mai inalta intre organele statului. ln Constitu~ie sint cuprinse norme ju nost.r:u este o republicd socialistd, stat al oamenilor muncii de la ora~e ~i sate,
ridice care formuleaza principiile de baza pentru intreaga organizare sta suveran ~i independent. Ea consacrii realitatea ca in tara noastra intreaga
tala, economica ~i sociala. Toate celelalte legi, dezvoltind principiile din putere apartine poporutm:, libcr ~i stapin pe soarta sa. Puterea poporului se
intemeiaza pe alian1,a muncitoreasci\-piraneasca, pe unitatea tuturor claselor
Constituyie, reglementeazi'i relayiile sociale in domeniile lor de aplicare, fara
a contraveni acestor principii. Avind acest cbnyinut ~i fiind adoptati'i de ~i categoriilor sociale prictcnP.
catre Marea Adunare Na~ionala, Constitu~ia are forfd juridicd supremd, 0 importanta deosebita prezinti\ articolul 3 din Constitutie, care inscrie
ea ocupind in ierarhia acte1or hormative din yara noastra locul eel mai inalt. una din legile generale ale societa\ii socialiste, ~i anume rolul de for/ii politica
conducdtoare a Partidului romunist Romdn.
Constituyia Republicii Socialiste Romania, azi in vigoare, a fost adop
tata la 21 august 1965. Constitutia consfi,ntr~te faptul ca economia nationala a Romaniei este
I o economie socialistd, bazata pe proprielatea socialistii asupra mijloacelor de
Caracterul profund democ ·at1 t.l ul 01 i' Constit ~iei Rep producfie (a pamintului, fahricilor, uzinelor etc.).
So ·.anste Romllnia. Constitu~ia Republicii Socialiste Romania este opera Stabilind ca statul nostru cste un stat unitar, Constituyia arata ca teri
intregu1m popor. Tovara~ul Nicolae Ceau~escu, caracterizind Constitu~ia, toriul sau este inalienabil ~i indi11izibil ~i ca e:>te organizat in unitayi admi
arata: ,,Clasa muncitoare, /drdnimea, intelectualitatea, prin munca lor plind nistrativ-teritoriale, ~i anume in jude/e, ora~e ~i comune. Capitala tarii, arata
d~ elan $i abnega/ie, insuflef ifi de un fierbinte patriptism, au scris, literd cu Cunstitutia, este municipiul Bucure~ti.
literd, marea Cartd a lib.ertd/ilor poporulu( romdn". Iniyl.ativa adoptarii Consti O mare importanta prczinta articolul 13 din Constitutie, care stabi
tu~iei Republicii Socialiste Romania din 1965 ~ avut-o Partidul Comunist le~tP atit scopul intregii activitdti de stat cit ~i sarcinile statului. Scopul in
Roman, cu prilej ul campaniei electorale pentru alegerile de deputa~i din tregii activitati de stat este dczvoltarea orinduirii ~i inflorirea natiunii socia
anul 1961. liste ' cres' terea continua a bunastarii materiale s' i culturale a poporului, asi-
gurarea libertatii ~i demnitatii omului, afirmarea multilaterala a personali-
Proiectul de Constitutie a fost elaborat ~i definitivat de o comisie, anume creatll. tatii umane. Sarcinile statului sint subordonate acestor scopuri.
de cll.tre Marea Adunare Nationalll., comisie care a avut pre~edinte pe tovarll.~ul Totod.ata statul socialist roman organizeaza, planifica ~i conduce eco
Nicola.a Cel\w;escu, secretarul general al partidului. La activitatea comisiei a fost atras
nomia nafionald, apdrd proprietatea socialistii. De asemenea, statul garan
un mare numil.r de activi~ti de partid ~i de stat, de oameni ai muncii, economi~ti, isto
rici, juri~ti. Aceasta larga participare la activitatea comisiei a permis elaborarea unui teaza proprietatea personalii. ~i apdrd ordinea de drept. Statul socialist roman
proiect de Conslitu~ie care sa reriecte fidel cucP.ririle revolutionare ale poporului, aspira dewoltd £n11dfdmtniul de toate gradele, asigurd condiJiile pentru dezvoltarea
~iile sale spre democratie ~i progres. Proiectul de Constitutie astfel elaborat a fost supus
~tiinf ei, artei, cul!urii, tnfdptui~te ocrotirea sdndtdfii. Constitutin stabile§te
dHbaterii ~i aprobarii P!enarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman din
28 iunie 1965. Aprobat de catre Plenara, el a .fost apoi publicat la 29 iunie 1965 ~i supus tot in sarGina statului asignrarea apdrdrii tarii, organi;area for/elor sale armate,
ui1ei largi dezbateri publice. Dezbaterea proiectului, cares-a realizat in adunari, mitinguri, precum §i organizarea. relaf iilor cu celelalte state.
presil., radio, colec.:tive de oameni ai muncii $i speciali$ti, a antrenat practic intregul popor.
Constitutia consacru, de asemenea, politica de pace a Romtlniei socialiste .
P.roiectul de Constitutie a fost,· de asemenea, prezentat ~i prin Raportul la Congresul al
IX-lea al Partidului, din vara acelui an. A~east11. larga dezbatere a fost un exemplu gril.itor ~i stabile§te ca relayiile extcrnc ale Romaniei au la baza pn:ncipiile respectdrii·
de m<tnifestare a dgmncra~iei noa3tre socialiste. Cu ocazia dezbaterilor, oamenii muncii · su11eranitd/ii ~i independenfei na{ionale, egalitdfii in drepturi $i a11antajului
?i-au exprimaL adeziunea !or la Proiectul de Cons ti tu tie, f1\clnd tn acela9i timp $i numeroase
rec.iproc, neamestecului in treburile interne.
propuneri de imbunat1\tire, propuneri de care s-a tinut seama la definitivarea lui.
13
12
.J.
Un titlu intreg al Constitutiei este consacrat drepturilor ~i tndatoririlor
fundamentale ale -ceta/enilor. Apoi sint stabilite organizarea, funcJionarea ~i 1. Ce este Constitutia?
aciele organelor statului, §i anume ale organelor puterii, organelor adminis 2. Ce prePederi mai importante con/ine Constitu/ia Republicii Socia
tratiei, organelor judecatore§ti ~i organelor procuraturii. liste Romtlnia?
Constitutia stabile§te, de asemenea, stema, sigiliul ~i drapelul tarii. 3. Care sint triisiiturile caracteristice ale Constitufiei Republicii Socialiste
Romtlnia?
I l o.::i.Rru11 Caracteri-
zind Constitutia Republicii Socialiste Romania, vom observa ca, in primul leci:ura
rind, ea este o constitu/ie socialista, deoarece prin prevederile sale organi ,,Constitutia Romaniei socialiste, realizarile marete ale patriei. noa~­
zeaza societatea romaneasca in etapa in care socialismul a invins deplin ~i tre demonstre~za superioritatea orinduirii socialiste asupra cele1 cap1-
definitiv §i cind se indeplinesc sarcinile construirii societqii socialiste multi taliste, contribuie la cre§terea for~ei de atractie a ideilor socialiste,
constituie un aport al poporului roman la mareata cauza a libertatii
lateral dezvoltate ~i inaintarii spre comunism.
popoarelor §i victoriei socialismului in lume" (Ni c o l a e Ce a u §es c u
Totodata, Constitutia are un caracter real democratic, deoarece ea este
- Raport cu priP ire la Proiectul de Constitufie ). ·
expresia vointei intregului nostru popor ~i asigura o larga participare a poporu
,,Drapelul Republicii Socialiste Romania poarta culorile ro§u, galben
lui la conducerea tarii.
§i albastru, a§ezate vertical, cu albastru Unga lance. ln mijloc este R§e
Constitutia noastra se caracterizeaza §i prin profundul sdu umanism, zata stema Republicii Socialiste Romania".
deoarece prin prevederile sale este exprimata grija pentru om, pentru dezvol (Articolul 118 din Constitu!ie)
tarea sa materiala §i culturala. Prevederile constitutioriale creeaza cadrul - Tipul ~i forma statului nostru
juridic eel mai corespunzator dezvoltarii personalitatii umane. - republica. socia/ista
Constitutia Republicii Socialiste Romania este o constitu/ie a piicii, Constltu;ta - stat al oamenilor muncii
ea exprimind, prin prevederile sale, dorinta poporului roman. ca toate statele Republicll - stat .suveran ~i independent
.L.----
Socialiste ---- ca tnfreaga putere apartine po-
§i popoarele sa traiasca in climatul pacii, colaborarii §i coexistentei pa§nice.
Romania stabileite: ~:::=:::::::------- porului
Ea este un bilan/ al cuceririlor rePolu/ionare ale poporului roman. De aseme
(21 august 1965) - rolul de forta politica conduca-
neaJ Constitutia se caracterizeaza prin puternica for/ii mobilizatoare a .preve
toare a P. C.R.
derilor sale, prevederi care mobilizeaza pe toti oamenii muncii din tara noas
·- ca economia tari i este socialista,
tra la realizarea entuziasta a maretelor sarcini ce le revin in construirea socie bazata -pe proprietatea ob~teasca
tatii socialiste multilateral dezvoltate §i inaintare a tarii spre comunism. asupra mijloacelor de produqie
Caracterlsticile - ca statul nostru este unitar; teri
11.o ....... r · Docu Constitu~iel: toriul sau este inalienabil, indi
ment juridic cu inaltd Paloare politicd, actuala constitutie prezinta o deo - bilani al cuceririlor vizibil
sebita importanta istorica, atit pe plan intern cit §i pe plan international. revolutionare ale - scopul activitatii statului ~i sar
Ea este bilantul cuceririlor revolutionare pe calea socialismului §i exprima / poporului cinile sale
forta creatoare a poporului roman, hotarlrea sa de a-§i consacra toata energia - de tip socialist - organele statului: organizare,
muncii pa§nice constructive. A§a cum arata tovara~ul Nicolae Ceau~escu - real democratica funqionare, atributii, actele pe
- profund umana care le emit
in Raportul cu privire la Proiectul de Constitutie, Constitu/ia Romtlniei
- constitutie a - politica de pace a R.S.R.
socialiste reflectd implinirea aspira/iilor de libertate ale celor ce muncesc, ea
pacii - drepturile ~i Tndatoririle fun-
reprezinta Carta libertif./ii ~i suPeranita/ii na/ionale, a infloririi na/iunii socia
- are o puternica fortt1 damentale ale cetatenilor
liste, a egalitd/ii depline in drepturi pentru to/i ceta/enii patriei, fdra deosebire
mob ii izatoare
-stema~
de na/ionalitate, a afirmarii multilaterale a demniti1/ii ~i personalitiifii omului, -sigiliul ~tarii
constructor al socialismului, fiiuritor con~tient al propriei sale istorii. - drapelul
14 15
•
I
PARTIDUL COMUNIST ROMAN - FQRTA POLITICA CONDUCATOARE
cheaza un moment hotdritor in dewoltarea tarii noastre pe ~n drum nou, deschi
lN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
zind calea eliberdrii de sub dominatia Germaniei naziste §i a f ortelor imperialiste
~i trecerea la realizarea unor profunde transformdri sociale reCJolu/ionare £n
Articolul 3 al Constituyiei tarii noastre prevede ca: ,,Jn Republica Socia
Romania. ln anii scur~i din august 1944 ~i pina la 30 decembrie 1947, parti
lista Romania, for{ a politica conducdtoare a intregii societdfi este Partidul
dul comunist s-a afirmat drept cea mai de"!-ocraticd §i patrioticd for{a politicd
Comunist Roman". Inscrierea in Constitutie a rolului conducator al parti
din Romania, organizind ~i conducind clasa muncitoare, taranimea ~i celelalte
dului corespunde unei necesitayi obiective a revoluyiei §i constructiei socialiste,
categorii sociale interesate ln progresul social al tarii, in procesul istoric .de
in conformitate cu care intregul proces al trecerii de la capitalism la socialism,
instaurare a puterii revoluyionare a cl~sei muncitoare ~i taranimii ~i de infap
al dczvoltarii socialiste multilaterale §i al trecerii la con;iunism trebuie diri
tuire a revolutiei socialiste.
j at con~tient, av1nd ln vedere ca el inseamna o opera mareata de transfor-
Tot ceea ce masele populare au realizat in perioada de dupd 30 decembrie
, mare din temelii a intregii societayi. ln cadrul acestui proces complex ~i
lndelungat, partidului ii rer.iine sarcina istorica de centru CJital al intregii socie 1947 §i pind astdzi pe calea socialismului este organic legat de exercitarea de
tdfi. El, i§i asumd in mod deschis responsabilitatea organizdrii §i conducerii cdtre partidul comu,ni§tilor a rolului de fo.rfd politicd conducdtoare. In timp
tuturor compartimentelor CJief ii sociale, mobilizind toate clasele §i categoriile Cf3 vechile grupari politice ale burgheziei s-au compromis printr-o politica
sociale de oameni ai muncii la infa ptuirea sarcinilor constructiei socialiste §i
de tradare nationalli ~i de sacrificare a intereselor maselor largi populare,
comT,Lniste.
Partidul Comunist Roman a ci~tigat 1ncrederea intregii noastre nayiuni,
Partidul comunist este rezultatul unirii libere a celor mai inaintafi fii incredere datorata liniei sale politice, a carei justete a fost pe deplin confir
ai clasei muncitoare, ai:r fardnimii, ai intelectualitdf ii §i celorlalte categorii de
mata de viata. Sub conducerea partidului, masele muncitoare din Romania
oameni ai muncii. Acest lucru este consfintit in Constitutia yarii, in articolul 26.
au infaptuit cele mai profunde schimbari de ordin economic, social ~i politic
din intreaga istorie a tarii. De la o etapa la alta a constructiei socialiste in
Rolul conducAtor al vart dului - 1·ezult:Pt "' l 1pte1 evolution."'re in 1
Ii h·~ exploatarii ;;.i as1111ritii Partidul Comunist Roman ~i-a cucerit poziyia , tara noastra ro)ul conducator al partidului a crescut. Faurirea societatii
de forya politica conducatoare a intregii nayiuni in focul luptelor revoluyio socialiste multilateral dezvoltate ~i pregatirea conditiilor trecerii tarii spre
nare impotri1va exploatarii ~i asupririi. Partidul a ci~tigat increderea maselor comunism este un prof und proces de transformare a societayii, de ridicare
de oameni ai muncii afirmindu-se drept faclia mereu vie, care a luminat pe noi trepte de civilizayie economica ~i spirituala. Acest proces necesita ~i
calea luptei indelungate a poporului pentru progresul ~i prosperitatea Romaniei. o perfectionare continua a c.onduceri.i societatii ~i subliniazii necesitatea spo
Faurit la 8 mai 1921, in focul unor puternice batalii de clasa, Partidul ririi rolului conducator al partidului, ca o garantie pentru succesele viitoare.
Comunist Roman a infruntat prigoana claselor exploatatoare ~i a statului Cum i~i exerciti pa1 tidul .·olu de 01 ~ polit1ca con ltv r ln exer-
burghez. Scos in afara legii la puyin timp dupa constituirea .sa, partidul
citarea rulului conducator al partidului in actuala etapa ~i in perspectiva,
comuni~tilor a desfa~urat in ilegalitate o susyinuta activitate in direcyia
prezinta o mare importan~a tezele cuprinse in Programul P.C. R. adoptat
apararii drepturilor ~i libertayilor democratice, pentru mobilizarea maselor
de Congresul al XI-lea. A~a cum arata tovara~ul Nicolae Ceau~escu la Con
la lupta impotriva orinduirii burghezo-mo~iere~ti, pentru apararea indepen
gres, ,, Programul poate fi denumit pe drept cuCJint Programul poporului romdn
denyei yarii ~i a fiintei nationale. I
' de ridicare a patriei pe culmile luminoase ale ciCJilizaJiei comuniste".
ln anii grei ai terorii fasciste, partidul comunist s-a ridicat impotriva
Proaramul a~aza la baza intregii activitati a partidului o concep~ie
politicii de aservire a yarii Garmaniei naziste, impotriva agresiunii contra b > I
Uniunii Sovietice, organizind rezistenya foryelor antif asciste din yara §i unirea unitara. El ofera o perspectiva revolu~ionara activita~ii in toate sectoarele
lor in actiunile de inlaturare de la cirma yarii a guvernului de dictatura. mili economico-socia le.
taro-fascista. Rolul conducdtor al partidului in toate sectoarele r.iieJii de stat 9i soci~l­
Sub conducerea partidului comunist, la 23 August 194.4, incepe rer.iolu ob9te~ti se concretizeazd lntr-o intensd munca politicd, organizatoricd 9i educa
tia de eliberare sociald §i nationala, antifascista ~i antiimperialista, act ce mar- tiCJd, pentru mobilizarea maselor de oameni ai muncii la tndeplinirea riguroasd
17
16
2 - Constltutla R.S.R., cl. a VII-a
•
a in.datoririlor ce le reCJin. A.cest rol, in mc1 un caz, nu se poate realiza prin - Stabilirea sarcinilor ~i directiilor de dezvoltare politidi
~i economico-sociala a tuturor sectoarelor ~arii noastre;
metode administrative. Partidul conduce §i directioneaza activitatea organe
1$1 EXERCITA - conducerea ~i directionarea activita1ii organelor de stat
lor de stat §i a organizatiilor ob§te~ti, el nu se substituie ace:.:tor organe. ROLUL CONDUC.l.TOR ~i a organizatiilor ob~te~ti; nu se substituie insa lor;
lnt,re preocuparile politice importante ale partidului nostru se numfra si PRIN: - desfa~urarea unei intense munci politice, organizato-
rice ~i educative pentru mobillzarea maselor de oameni
ci>le legate de intdrirea rolului statului §i perfectionarea dreptului. Masurile
ai muncii la indeplinirea sarcinilor ce le revin.
adoptate de partid in ultimul timp 'privesc imbunatatirea activit&tii organe
lor centrale §i locale de stat, apropierea continua a acestora de masele popu lmportania deoseblta In exercltarea rolulul conducator al partldului o reprexlnta te
lare, simplificarea aparatului de stat, combaterea oric_iiror tendinte de biro zele cuprlnse in ,.PROGRAMUL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN de faurire a socletaiii
soclaliste multilateral dezvoltate ~I lnalntare a Romlnlel spre comunism" adoptat la Congresul
cratism §i formalism In munca unor organe. Pe planul perf ectionarii dreptu
:ll XI-lea.
l ui, trebuie sii mentioniim faptul ca intreaga politica legislativa a statului
nostru este condusa §i orientata de partid. Conducerea de partid, personal TNTREBARI
Lovarii§ul Nicolae Ceau~escu au acordat in ultimii ani o deosebita atentie
1. De ce Partidul Comunist Roman exercita rolul de fortd politica condu
crearii §i perfectionarii cadrului juridic corespunzator actualei etape de dez
ciitoare a intregii societati? •
voltare social-economica. ,,ln concordanJii cu eCJolutia generald a societa/ii -
2. Cum se manifesta rolul conducdtor al partidului?
arata tovarii§ul Nicolae Ceau~escu - precum ii cu gradul conitiin/ei politice
$i cetd/eneiti a maselor, s-au adus perfectiondri legislatiei {arii, intregul ansambl•i
al raporturilor sociale situindu-se ferm pe baza legii, a legalitii/ii socialiste."
Lectura
Au fost elaborate §i puse in aplicare o serie de acte normative, care privesc
sectoare dintre cele mai importante, cum ar fi: perfec(ionarea organizdrii
,,Succesele ohtinute in dezvoltarea economico-sociala, in intreaga activi
politice a societa/ij,, imbundta/irea mecanismului economico-financiar, asigu
tate de faurire a societa~ii socialiste multilateral dezvoltate in perioada care
rarea traducerii in CJiaf d a cerintelor de eticd ii echitate, perfectionarea organi
a trecut de la Congresul al XII-lea al partidului demonstreaza, cu puterea
zdrii $i functionarii inCJdfdmintului etc. Trebuie sa amintim faptul ca toate
legile adoptate in ultimii ani de Marea A.dunare Nationala au fost mai intii faptelor, justetea liniei politice generale a partidulUi 1nostru, cre~terea rolului
sau conducator in toate sectoarele de activitate". (Nicolae Ceau§escu, Raport
clezbatute in forurile superioare de partid.
la eel de-al -Xlll:lea Congres al Partidului Comunist Roman, Editura Poli
01·ientarile cuprinse in documentele de partid, indrumarea directa a tica, Bucure~ti, 1984, p. 50).
acti viti'itii legislative de catre secretarul general al partidului, stabilirea
•>hiectivelor acestei activitati in functie de cerintele fieciirei etape a dezvol
Lilrii economico-sociale - to1:1te acestea reprezinta garantii fundamentale
REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA- STAT SOCIALIST SUVERAN
a le bunei desfii§urari a muncii de elaborare §i aplicare a legilor in tara
INDEPENDENT ~I UNITAR.
noal'itra.
R.S. ROMANIA - PATRIA LIBERA A TUTUROR OAMENILOR MUNCii DE LA ORA$E
$1 SATE, FARA DEOSEBIRE DE RAS.A., NATIONALITATE, SEX SAU RELIGIE
..;p ·- este organizatia politica, revolutionara realizata prin
~
PART/DUL ~ unirea libera a celor mai lnaintati fii ai clasei muncitoa-
COMUN/ST~ re, ai taranimii, ai intelectualitatii ~i celorlalte categorii
ROMAN ~---.. de oameni ai muncii (Constitutia R.S.R. art. 26); Lupta poporului romin pentru libertate ~i dreptate socio.I~. tntreaga
~-a fest creat la 8 MAI 1921; .
istorie a poporului roman este istoria unei necontenite lupte de clasa, isto
-are rolul de forta politica conducatoare a intregii socie
tati (Constitutia R.S.R. art. 3). ria luptelor duse de masele populare pentru libertate ~i dreptate sociala,
18 19
2*
1w11Ll'u apararea fiintei nationale ~i pentru neatirnare, precum ~i pentru pro- Rep11blica Socialista RomO.nin - intruchiparea idealurilor d~ libertnte
g'l'PS ~i civilizatie. . Aociala ~i national~ rue poporului nostru .
D_upii rormarea sa din amesLccul populatiei dacice autohtone cu coloni~ti
Dupa ce in noiembrie 1947 au fost inHiturate din guvern ultimele ele
rnman1, poporul roman a trebuit sa lupte ~i sa se apcre de popoarele migra
mente burgheze, la 30 decembrie 1941 a fost abolita monarhia $i s-a instaurat
~oare. Dupil intemeierea statelor feudale cenLralizatc romane lupta pent~u
mdepcndcn~a s-a impletit cu lupta impotriva cxplontarii fcudalP. In aceasta Republica - forma a statului socialist. Aceasta a insemnat cucerirea deplina
perioadii ror~a sociala care reprezcnta progrcsul social era taranimea, care a puterii de stat de catre clasa muncitoare, in alianta cu ~aranimea munci
forma grosul armatclor cc au dat marilc bi\Lillii impoLriva incercarilor d0 tc lre ~i instaurarea s tatului socialist roman. A fost astfe l deschisa cal ea revo
cntropire rli11 pnrLca imperiilor vdc;ine ~i, 1n spe<'ial, inypotriva lmperiului lutiei socialiste, al carei scop este construirea orinduirii socialiste ~i comuniste.
La 11 iunie 1948 au fost na/ionalizate principalele mijloace de produc/ie, cretn
otoman. Tot ~ilranimea a fost aceea care s-a rilsculat Jn numeroase rinduri
du-se un important sector socialist in economia nationala, ceea oe a avut
!mpotriva exploatarii feudale.
ca rezultat desfiintarea ca clasa a burgheziei industriale ~i financiare. Liohi
0 data cu dezvoltarea capiLalismului a apiiruL pe scena istoriei noastre
darea completa a olaselor exploatatoare s-a realizat la 15 martie 1959, ctnd
noua fo~ta sociala· purtiitoare a progresului so<·ia.1, clasa muncitoarc, 0 clas5. au fost desfiin;ate ultimele forme de exploatare. Pe de alta parte, pe baza Direo
lnaintatii din punctul de vedere al con~tiintei ~i organizarii sale. Crearea tivelor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist · Roman din
Partidului Ccomunist Roman, in 1921, a insernnat ridicarra pe o treapta 3-5 martie 1949 s-a trecut la cooperati1Jizarea agriculturii, proces care s-a
superioar;i. a luptni duse de masclc populare, in frunLe cu clasa muncitoarc. 1ncheiat in martie 1962.
La 23 AugusL 1944, Partidul ComunisL H.oman, in colaborare cu cclelalLe Desfiintarea ultimelor relatii de exploatare ~i incheierea oooperativi
forte democraticc, patriotice, a infapLuiL insurec/ia na{ionald armata anti zarii au 1nsemnat f durirea relatiilor de produc/ie socialiste tn tntreaga econo
fascista $i antiimperialista. AceasLa a dcschis calea elibcrarii complete ~i mie nationala, crearea bazei econo~ice ~ocialiste a societatii noastre. In felul
definitive a n.omaniei de sub dominatia imperialisLa ~i pentru infapLuirea aoesta socialismul a invins deplin ~i definitiv in intreaga tara. In· raportul
nazuintelor poporului de n fi lihrr ~i sl:'ipin pc bogil~iile naturale ale tarii, asupra proieotului de Constitutie din 1965, tovara~ul Nicotae Ceau§escu
spunea: ,,In Romania socialismul a tn1Jins deplin $i definitilJ. De la o tard
pe n~zultalul muncii salr, pc pl'lJp1-ia Jui soarliL
cu°' indastrie slabd, tn care monopolarile imperialiste defineau pozi/ii dominante,
ln per·ioada de dupfi 2:J Aug11sl 19L1ft, Partidul ComunisL Roman a orga
cu agriculturd 'inapoiatd, 'in care mai continuau sd existe ramd$i/e ale relatiilor
nizat ~i coH<lus lupta clasci munciLoarr, alialil eu ~i'\ranimea. munciloarr,
feudale - la /ara socialistd de azi, cu o industrie dez1Joltatii ji cu o agriculturd
penLru 111l1iLurarr,a ell) la puLcre a rlast>lor cxplnaLatoare ~i pcntru cucerirea tn con~inuu progres, de la monarhia burghezo-mo$iereascd - la Republica
l11trcgii pulcri de slaL. AsLfel, la 6 mnl'l.ic l9/i5 a rosL insLaurat primul guvern Socialista 'Romania este o 'intreagd epocd istoricd, pe care poporul roman a
de larga concentral'e dcrnocralicii, in can~ majorilatea era formaLi'i din repre- strabdtut-o cu succes, sub conducerea Partidului Comunist Roman".
zentantii clasei muncitoare. · Ca urmare a acestor profunde transformari au fost realizate idealurile
Guvernul <lcmocratic a asigurat infiipluirea egalitii/ii in dreplu.ri a tutu de dreptate sociala ~i nationalii. ale poporului nostru ~i pe care le intruchi
ror cct•'itenilor, filra dcosebire de nationnlitaLc sa11 rasil, a leg1ferat reforma peaz.a Republica Socialista Romania - patria celor ce muncesc de la ora~e
agrard - inc. . put.ii dr taranime la <.:hrinarl'n Partidului C~mu;1ist Roman-·, ~i sate.
ceca cn a avul. ca 1·pzultaL desfiinfarea mo$ierimii ra clast1 $i consolidarea alian
Jei cLasei m11ncitoare cu (iirunimea muncitoare. La 19 noiembrie 19ft6 ~ 1o~l
Republica Socialist!. Rominia - patria liberi a tuturor oamenilor munci
ales primal parlament democratir, earn a n<loptat o 1crir de legi penLru rpfa
cerna ~i dezvnlLarea economiei na\.ionalr. do la ora~e ~i sate, fArA deosebire de 11asA, nationalitate, sex sau religio.
In acoust.i'i etapii s-a dus o invcr~unaLa 1upta. pcn"Lru cucerirea puterii,
Lichidarea proprietatii private asupra mijloacelor de productie ~1 a
lupLa In care Partidul Comunist flomdn s-a afirmat drept cea mai puternicd
claselor exploatatoare a determinat ca Romania sa devina patria libera a
(urftl politiccl, drept condnc1Jtorul £ncercal al maselor populare, £n frunte cu
tuturor celor ce muncesc, a tuturor cetatenilor, fara deosebire de rasa, na
clasu mi.ncitoa1 e, pentru obtinerea victoriei. ,
tionalitate, sex sau religie.
20
21
ln tlecur;;ul veacurilor, pe teritoriul p1triei noastre s-au a~ezat ~i popu
a cuceririi puterii de catre clasa muncitoare, tn alianta cu taranimea
ta\ii de alta nationalitate ca maghiari, germani, sirbi etc., care au luptat
§i masele largi populare. Epoca ce a urmat a marcat inceputul unei
alftturi de romani pantru inlii.turaraa asupririi straine ~i au muncit pentru noi istorii a patriei noastre - istoria implinirii idealurilor de drep
edificarea socialismului. Constitutia R. S. Romania prevede ca nationali tate sociala ~i nationala, pentru care au luptat nenumarate generatii
tapior conlocuitoare li se asigura folosirea libera a limbii materne, precum de inainta~i, a cuceririi depline a indepandentei §i suveranitatii natio
nale a Romaniei, a dreptului sacru al poporului roman de a fi stapin
~i car~i, ziara, 'reviste, teatre, tn".'aPimint de toate gradele, in limba proprie,
in propria sa tara."
iar in unitatile administrativ-teritoriale locuite ~i ·de populatie de alta nayio
( Programul Partidului Comunist Romdn, p. 52)
nalitate decit cea romana, to ate organele §i ins ti tu tiile folosesc orai' §i in scris
§i limba na~ionalita~ii respective §i fac nu:rpiri de functionari din rindul aces
tora sau al al tor ceta~eni care cunosc limb a §i f elul de trai al populatiei locale.
REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA - STAT SOCiALIST.
Daca Jn tracut femeia n-a fost considerata egala barbatului nici in dome PROPRIETATEA SOCIA LISTA - FACTOR.UL HOTARITOR AL PR.OGRESULUI SOCIAL
niul economic §i nici in eel p'.>litic, in Romania socialista femeia este pe deplin
Formele proprietap.i socialiste. Dupa cum se subliniaza in Programul
cgalii f,n drepturi cu bdrbatul. Conducerea de partid §i 'tfe stat acorda o tot
Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral
mai mare importanta rolului femeii in societate §i creeaza conditii pentru
dezvoltate §i inaintare a Romaniei spre comunism, proprietatea socialistd con
p1·omovaraa femeilor in toate domeniile vietii sociale.
stituie ,,temelia orinduirii noastre noi, a bundstarii $i fericirii poporului".
C0nstitutia garanteaza, de asemenea, egalitatea in drepturi fard deo
Constitutia tarii arata ca economia na/ionald a Romdniei este o economie
sebire de religie. Partidul §i statul nostru socialist promoveaza conceptia
socialistii, bazata pe proprietatea socialista asupra mijloacelor de produc/ie
materialist-dialectica ~i istorica despre lume, dar, in conformitate cu pre
(art. 5).
vederile constitutionale, este respectata credinta religioasd a cetatenilor, cu
Proprietatea socialista constituie garantia de baza a dreptului la munca -
('n n di ~i a ca practicarea reilgiei sa nu fie contrara legii ~i princi piilor morale.
drept fundamental al cetatenilor patriei noastre.
ln acela§i timp, proprietatea socialistii genereaza relatii de colaborare
TNTREBARI §i ajutor recipr?c intre membrii societatii.
Proprietatea socialista creeaza posibilitatea ~i necesitatea dezvoltarii
1. Cum $i-a coT1J.Struit poporul romdn o societate care intruchipeaza idealul
planificate a economiei nationale; gospodarirea rationalii a resurselor mate
de dreptate sociala $i naJionala?
riale este stahilita prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala.
2. De ce Republica Socialistd Romdnia este patria liberd a tuturor oame Pe temelia proprietatii socialiste, prin acest plan sint stabilite obiectivele
nilor muncii, fiird deosebire de nationalitate? fundamentale ale dezvoltarii economico-sociale, in deplina concordanta cu
3. Care este situaJia femeilor tn R.S. Romdnia?
interesele poporului.
Proprietatea socialista se infiiyi§eaza sub doua forme: proprietatea socia
listd a f,ntregului popor, asupra bunurilor apartinind intregii. societati, §i
Lectura
proprietatea . cooperatistd, asupra bunurilor apartinind fieqarei organizatii
cooperatiste. Aceste forme ale proprietatii socialiste sint consfintite de insa§i
,, Rasturnarea dictaturii militaro-f asciste a deschis cal ea eliberarii de
Constitutia tarii (art. 6).
finitive a· Romaniei de sub dominatia imperialista, a infaptuirii nazu
invelor poporului roman de a fi liber ~i stapin pe bogatiile ~i munca Proprietatea socialista a intregului popor. Dreptul de proprietate socialistd
sa, pe propriul sau destin. Aceasta a inaugurat epoca unor profunde a lntregului popor este dreptul ce apar/ine intregii societd/i asupra celor mai
transformari revolutionare, democratice in societatea romaneasca,
i mportante bogd/ii ale /ii.rii.
22
23