conservatorismul roman analize contemporane texte clasice

93 Pages·2012·55.69 MB·Romanian

de ~ t i in t e poI it ice Voi.S - Nr.2/1998
CONSERVATORISMUL ROMAN
EVOLUTIA ORGANICA $1
~-
ANALIZE CONTEMPORANE GRADUALISMUL
A) CRITICA CONVULSIILOR
SOCIALE Sl POLITICE
ALEXANDRU DUTU l:lAfUllJ CAIARGIU
,Jt,HIA SOCIAl A A l'lllfJCIPATII OH
CONSERVATORISM. MODERNIZARE Sl TRANZITIE
llArJlHliUJ£
BAHBU S II RBI: I
lOAN STANOMIR COfJSIIllllAIII /ISIJI'Ili\ Slilflll POLIIICf A
f'HIIJCif'AllJIIJI VIII Afllll
PRELIMINARII LA 0 ANALIZA A CURENTULUI
DIMIII~II:. GHICA
REACTIONAR (DE LA EMINESCU LA NICOLAE IORGA) AMICI LOll Sl UJAI.11CII 011 r.11 i I'Ol I IICi
B) STATUL Sl SOCIETATEA
lOAN BULEI \ MIHAl !:MINESCU
Sf'IHI fill f'llnt IC MOll! IH~
CONSERVATORISMUL
Pl:l Rl: P CARP
..
'P • LH i\ I~OUA
ADRIAN-PAUL ILIESCU
NICOLAI: IORGA
lllllt E AIISTRAC ff $1S fAflJl ORGANIC
llllllllllllllllllllllllllllllt~~~~~tc~ CONSERVATORISMUL LUI EMINESCU
C) DEMOCRATIA Sl ORDINEA
M G CANTACULINO
MIHAELA CZOBOR
l OIJSfRVA 115MIJL NOS THIJ
.•-J• CULTURA. ISTORIE Sl POLITICA IN VIZIUNEA LUI IIIli f~AIISMIJI I Oil
AL MARGHILOMAN
. . . NICOLAE IORGA DOC fiiiNl COIJSl RVA TOArll
'
D) CONSERVATORISMUL Sl
TEXTE CLASICE
LIBERALISMUL
Ill U MAIORESCU
, FORMELE FARA FOND" Ill OSf lllRf A PAR lllH:LOR PO UTILE
TRADITIA $1 IDEEA
TITU MAIORESCU NATIONALA
GRIGORII: BALS
.• iN CONTRA DIRECTIEI DE AZI IN CUL TURA ROMANA
PROHSIA [)[ CRrDINTA
MIHAl l:MINESCU
ALEXANDRU D. XENOPOL Ri\TRiNII Sl TINIRII
P!: TRU P NEGULI:SCU
REFORMA ASEZAMINTELOR NOASTRE
f'RINCIPIUI Ni\TIONJ\LISMIJLUI iN f'OLIIICA
CON SLIWA TO AHE
THEODOR ROSETTI~-ec J- . -..~, E-l'v'lt,~.....,.....-. ...J.. .. 1 CONSl AN TIN kAOULESCU-MOTRU
IIOMANISMIJl -CAlfHISMUl lJNfl NOI
DESPRE DIRECTIUNEA PRO RESULU~ ~U
SI'IRII UAIIT AT l
1--
ISSN: 12219762
© IMAS-SA 1998
Abonamcntc 1998:
Persoanc· 60.000 lei pc an (25 USD) Revista de ~tiinte politice 1 Vol. s - Nr.211998
lnstitutii: 100.000 lei pc an (50 USD)
Ch~C"Itureltle po~tale mclu-.e Editor I IMAS-SA
Cont· BANCOREX, Sucursala Dorobanti Redactor Qef I Calin Anastasio
2511008.008.7898.00000.1 (lei) IMAS-SA, POLIS
2511008.008.7898.30000.4 (USD) IMAS-SA. POLIS
Secretar de redactie I Filon Morar
Mwwscn,ele propu.,e pentru publicare s;w 1 ·ofumele trimise pentru recenzare vor fi Colegiu editorial I Aurelian Crd.iutu
adre.,ate redactieJ Sttl(iJile (imre 10 ,,i 30 piigini) 10r fi dactilogmfiate Ia dou;i Pavel Campeanu
rimlun. cu w1 scurf rt'ZUlllilf in /imba en!!fa;l \'orele ,j biblio!!ralla mr li inc/use fa J6zsef Lorincz
~ ' ~
,,t/r,,itul ,tudwfw Articolele nepublicate nu .,e re.,tJtuie mlforilor. Drepturile de Dan Pavel
pub/Jcare .\Jllf rezt:?n ilte. Alfred Stepan
G.M. Tamas
Stelian Tanase
Alin Teodorescu
Libr:l.riJ!e uncle pute(i gas1 rel'ista POLIS
Vladimir Tismaneanu
George Voicu
• Libriiriile llumanitas din Bucurqti ~i provincie.
Responsabili de rubrici
in Bucure,,tJ:
economie politica Drago$ Aligica
Dan Cristian Comanescu
• Libriiria Aeadcmici. Bucure:;,ti, Calea Yictoriei 12:
drept si rela(ii intema(ionale lulia Voina Motoc
• Libriiria 155, din intenorul Faculttt(ii de Drept. Bd. Kogalniceanu 24:
• Lihriiria 159, drn mtenorul Facultatri cle btorie. BeL Kogalniceanu 7-9: filozofie politicA Cristian Preda
• Libriina Luccafiirul. Bd Unirii 10: institu(ii $i sisteme politice Laurentiu Stefan-Scalat
• Libriiria Card mal 2000. dm mteriorul Facult[t(ll de Drept. BtL Kogulruceanu 2-k
recenzii Radu Carp
• D.N.T.-Fundatia Ciirtii. Bd. La:-cfLrCatargi 3 (fo:-t Ana lpatt:-.cu).
in Tehnoredactare Marina Zamf"'tr
(ar;i:
CILu: • Librflfiilc YEO. -.tr. Heltai 59: Adresa Calea Plevnei nr. 136,
l:tsi: • Libriiria UnivcrsiUitii Alcxandru 1. Cuza. Bd. Copou II. sector 6, Bucure$ti,
Romania
C.P. 56-52,17750 Bucure$ti
Telefon: [phone]
Aceast;.J revist;l este eJitut;l cu spnjinul:
(40 1) 211 69 99
FUNDATIEI PENTRU 0 SOCIETATE DESCH/SA Fax: [phone]
Email: [email protected]
Difuzare:
Daniela Stoicescu
Telefon: [phone]
Cuprins
Introducere Note asupra conservatorismului romAn 3
Analize contemporane
Alexandru Dutu Conservatorism, Modernizare si Tranzitie 7
loan Stanomir Preliminarii Ia o analizA a curentului reactionar
(de Ia Eminescu Ia Nicolae Iorga) 23 Note asupra
loan Bulei Conservatorismul 48
Adrian-Paul Iliescu Conservatorismullui Eminescu 57
conservatorismului roman
Mihaela Czobor Cultura, istcxie si politica in viziunea lui Nicolae Iorga 65
Texte clasice -~. ~~ ~cu•
_G
Formele Ears fond
s: -
Titu Maiorescu ln contra directiei de azi in cultura roman~ 76 --i .~
1----
Alexandru D. Xenopol Reforma asezAmintelor noastre 82
Theodor Rosetti Despre directiunea progresului nostru 93 Originile conservatons propria autoritate).
politic in Principatele Romane1 trebuie Dou! momente din istoria roml
Evolutia organics qi gradualismul
~utate in memorille pe care elita politi~ nilor au marcat in mod esential evolutia
a) Critica convulsiilor sociale $i politice
le-a adresat fie Portii otomane, fie Rusiei gindirii politice conservatoare: intii ar fi
Barbu Catargiu Starea social! a Principatelor Danubiene 114 tariste in a doua jumAtate a secolului al revolutia de Ia 1848, care a dat prilejul
r Barbu Stirbei Consideratii asupra st!rii politice a XV.TII-lea si prima parte a secolului al uncr critici pc1t:runz.Atoare Ia adresa moda
Principatului Valahiei 116 XIX-lea. tncredintati ~ domniile fana li~tilor brutale de transformare a struc
Dimitrie Ghica Amicilor si inamicilor mei politici 118 riote au marcat decMerea politi~, institu- turilor politice si sociale, apoi ar fi con
b) Statui $i societatea tional! si moral! a Principatelor, o serie vocarea Divanurilor Ad-hoc si programul
de boieri mari si mijlocii, prelati si chiar politic conturat cu areas~ ocazie (1857).
Mihai Eminescu Spiritul public modem 121
reprezentanti ai micii burghezii boierite De altfel, evenimentele respective vor
Petre P. Carp Eranou~ 123
(Mihai Cantaa,zino, Chesarie de Ramnic, deveni, mai tirziu, miturile politice fon
Nicolae Iorga Ideile abstracte si statui organic 130
Dinicu Golescu, Ioni~ TAutul, Iordache datoare ale politicii liberale, respectiv
c) Democratia $i ordinea
si Nicolae Rosetti-Rosnovanu, Mihail conservatoare; ia~ bunAoarl\ reflectille lui
M.G. Cantacuzino Conservatismul nostru -Liberalismullor 134 Sturdza, Alexandru Villara, Manolache Titu Maiorescu pe aceas~ tern!: "Cu mo
AI. Marghiloman Doctrine conservatoare 137 Dr!ghtci, Gheorghe Asachi, Simion dul de judecatA istoric! ce predomina intre
Marcovtci, Eufrosin Poteca etc.) au dilltat noi Gunimistii-n.n.), mai mult englezeste
d) Conservatorismul $i liberalismul
s! schiteze solutii pentru reformarea evolutionar, decit frantuze~te revolu
Titu Maiorescu Deosebirea partidelor politice 139 acestora. tn epoca respectivA, reform! tionar, asa-numita regenerare de Ia 1848
Traditia qi ideea nationals insemna reorganizarea aparatului nu ne p~ s! aibA gradul de importantl
administrativ2, tern! care intrunea in bunA ce i-1 atribuiau liberalii din Muntenia.
Grigorie Bals Profesia de credin~ 145 mAsur! consensul participantilor Ia FAd indoial~, miscarea de la '48 avusese
Mihai Eminescu B~trinii si tinent 147 dezbatere. Diferentierea 'intre ei s-a fkut insemnMatea ei, intrucit manifestase, cu
Petru P. Negulcscu Principiul nationalismului in politica conservatoare 152 functie de ritmul sau adincimea oarecare r~unet in Europa, desteptarea
Constantin proiectului (amintim aici carvonarismul constiintet nationale in romanii din
Rldulescu-Motru Rorna.nismul-catehismul unei noi spirituali~ti 158 Constitutiei lui Ionic! TAutul, pede o par Pnncipate si vointa lor de a se dezvolta
cru:re
Recenzii te, si interpretarea acesteia de Mihail in conexitate cu civilizatia occidental~.
Sturdza ca un act atentator Ia adresa auto Dar ca organizare politic!, inHiuntrul
Iulia Motoc Alesdair Macintyre, ri~tii, care duce la dezorganizare St sub acestei tendinte generale, oamenii de Ia
Tratat de mora/A. DupA virtute 164 versiune3), ca side diferitele tpostaze so '48 nu au l~ si nici nu au avut o con
Mihaela Czobor Alexandru Dutu, cio-politice in care s-au aflat subiectii (in ceptie real!. Constitutia ( ... ) de pe
Histoire de Ia pensee et des mentalit6s momentul clod Mihail Sturdza sau Barbu « cimpullibe~i » de Ia Filaret, cu cele
politiques europt!ennes 170 Stirbei ajung pe tronul Moldovei, respec 22 articole ale ei, nu era decit o oped de
Radu Carp Stephen Koch, tiv al Valahiei, proiectele lor devin fantezie, fAra. valoare practi~; ( ... ) naivl
Slir$itul inocentei -intelectualii din Occident si tentatia conservatoare, intrucit nu puteau pune in astemere pe hirtie a unui amalgam de idei
stalinistA, 30 de ani de dzboi secret 176
-------------------Polis•V1998--------------- 3
Note despre autori
/80
Conservatorismul roman
Conservatorismul roman
nebuloase, cum misunau atunci in bro gradual, traditie, legitimitate, legalitate cu prezentul. Institutiile viabile ale unei logic al Partidului Poporului. ln aceste
surile frazeologilor din alte tAri. Si in etc. (in fapt intreaga ideologie conserva socie~ti se dezvol~ prin ele insesi, prin conditii, dreapta radical~ a confiscatintre
contra frazeologiei era mare dispret Ia toare) intr-o nou~ paradigmA a moderni traiul normal al socie~tii. ( ... ) Deci, este gul discurs conservator despre traditie si
dunimea». zmi socie~ l"OIIWlesti. Asa cum preciza ceva organic in dezvoltarea institutiilor organicitate in evolutia societAtii rom.i
sociale: ca ele sA fie viabile, ajunge sAle nesti.
Nu, aici nu putea fi izvorul poli Titu Maiorescu, se infruntau dou~ tipuri
ticii romane. AdevArat\11 indreptar al dez de gindire, care trimiteau in mod formal ajuti, si e o mare gresealA sA vrei sA le Pornind de aici, unii exegeti ai fe
voltarii interne si exteme, in directia c&u la dou~ tipuri de societate, cea francezA si arunci de-a gata, cu sila, in calapodul pe nomenului politic romfulesc au sustinut
ia incepuse regenerarea noast:rn si care tre cea englezA. Este binecunoscut faptul cA care trufia unui om reformator sau unui ipoteza unei ftliatii directe intre conser
buia unnat pm~ Ia sfirsit, erau cele cinci modelul francez, destul de bine structurat, partid reformator 1-a al~it in tAcerea vatorism si nationalismul exacerbat al pe
cabinetului s4u sau in zgomotul unui club. rioadei interbelice. De asemenea, trebuie
puncte fundamental e. formulate de Diva avea deja istorie si o anumi~ notorietate
nurile Ad-Hoc din Iasi si Bucuresti Ia 7 si in Principate, el fiind in linii marl constru Nimeni, in aceas~ privintA, n-a sA rellla.ldm cA istonografm de du~ 1948
zis vorbe mai intelepte decat lordul Bea a seiiWlat confuzie prin vocabularul aitic
9 octombrie 1857: respectarea capitulati it de generatia pasoptis~. ai ~i repre
consfield: 0 societate nu se construieste de care a uzat. Ea a opus sistematic, indi
ilor, unirea, dinastia ereditad dintr-o fa zentanti marcanti isi Bcusem studiile
cum se construieste o masinA; o societate ferent de context, ideea de progres -idee
milie suveranA a Europei, neutralitatea ga chiar la Paris. Cum liberalii romani sere
nu sc refonneazl cum se drege o 1111l$inA. centralcl in ideologia comunistA - terme
rantatA de Puteri si sistemul constitu vendicau de Ia 1848, era evident ~ deti
Si asa este. Trebuie sA astepti progresul nilor de conservator sau reactionar, care
tional. neau si monopolul modelului francez. De
Aici era expresia real~ a cerinte cealal~ parte, junimistii, extrem de sen de la dezvoltareai~ a constiintei colec au fost deposedati de semnificatia lor is
lor tMii, conform cu faza vremelni~ a sibili Ia cultura gennan~. renumitA prin tive: nu poti sA impui vointa unei singure tori~. devenind simple epitete, construc
ratiuni. tii verbale conjuncturale, nicidecum cate
evolutiei sale istorice, programul izvont rigoarea sa critic!, culturA cu care intra
De aceea, domnii mei, doctrina gorii aitice cum lsi doreau istoricii epocii
din toat~ experienta trecutului si care serA in contact direct in vremea studiilor
trebuia pru;trat cu sfmtenie pi~ la deplina lor berlineze sau vieneze, cu serioase lec conservatoare este o doctrinA care, in rnez Confuziile persist! si astAzi, ctnd o serie
sul inainte al unui stat, nu pierde niciodatl de medii de informare asociazA conser
lui infiiptuire, du~ care venea apoi timpul turi din literntura politi~ si istori~ anglo
unei noi hotAriri si formulMi pentru sax om (E. Burke, H. Buckle etc.) au in din vedere do~ lucruri: intai, inv~­ vatorismului orice idee legitimist! de tip
tul trecutului, traditia, sial doilea, starea comunist, care s-ar opune mult t:rimbitatei
regularea mersului in viitor. ( ... ) trodus Ia rindullorin dezbatere un model
real Aa tArii: realitatea. Deci, doctrina con reforme economice. Aceste constatMi
Astfel (si pentru unii dintre noi politic. Spatiul eel mai frresc pentru acesta
servatoare, care nu admite progresul in ne-au determinat sAne aplecAm cu grij~
cu pMere de nlu) ne-am vAzut const:Ilnsi a fost societatea englezA, care fascinase
salturi, este doctrina eminamente a reali asupra caracteristicilor conservatorismu
s~ limi~ exclusiva noast:rn ocupare de deja o intreagA pleiad~ de cMturari
pi~ acum si sA facem partea politicii mili romani, nu neapMat conservatori. De ~tilor pe care o opui doctrinei visMoare a lui rotnanesc, convinsi flind cA reconside
teoriilor si utopiilor." 1 rarea fenomenului este mai mult decit
tante. Pogor, Negruzzi, Gane, RacovitA, pildA, Ioni~ T~utul socotea ~ institutiile
tn acest fel junimistul Alexandru necesanl.
cu ei impreuoo autorul acestor dnduri, francezilor sint inferioare celor engleze,
ma.i pe ~ fueste si Carp si Rosetti au iar Nicolae Rosetti-Rosnovanu, care a si Marghiloman intelegea conservatorismul Ocazia ne-a fost oferitA de revista
intratin Camera conservatoare de 1a 1871- dUAtoritin Anglia pe 1a 1818, a fost vizibil la anul de gratie 1923. Era una dintre pu POLIS al ~i nr. 2/1998 este dedic at in
1875. intluentat in conceptia sa economi~ de tinele aparitii publice ale Mtrinul prese intregime evolutiei curentului politic
Eram no1 d~ conservatori? A. Smith sauD. Ricardo, ale cAror lucrm dinte al conservatorilor (Conferintele conservator in Romania. Volumul, struc
Noi eram in prima linie sustinAtorii pro se gAseau in biblioteca familiei, Ia Stan Institutului Social Roman din 1922-1923) turat in do~ sectiuni, grupeazA in prima
gramului hArnzit de la Divanul Ad-Hoc. "4 ca6. La jumAtatea secolului, Barbu Catar dup~ esecul lamentabil inregistrat in parte analizele critice ale unor cunoscuti
alegerile legislative din 1922, cind gru specialisti ai UniversitAtii Bucuresti,care
Intrarea junirnistilor in politicA a giu fAcea elogiul stabilitAtii constitu
revigorat vizibil gruparea conservatoare tionale engleze in comparatie cu Franta', parea sa nu reusise scl accead~ in Parla pomind de la deslusirea caracteristicilor
ment. Doi ani mai tirziu, Partidul Conser conservatorismului in general, marcheazA
si delbaterea publi~. Cu o solid! instruc in timp ce discursurile din Parlament ale
tie occidental~. in special in Germania si lui Alexandru LaOOvary, Petre P. Carp sau vator Progresist avea sA disparA in mod evolutia particulam a fenomenului in Ro
Austria, unde teoriile istoriste ale roman Take Ionescu isi fixased acelasi reper formal de pe scena politic!, odat~ ce mruua (Ion Bulei), insistind asupra ideii
Alexandru Marghiloman se stingea la Bu de traditie, asa cum se conturase ea in re
tismului, derivate in bunA ~uri din politic functie de interesele de moment .
curesti, tocmai de ziua national! a tArii flectia politicii a secolelor XVITI-XX, sau
filozofia restauratiei, si ma.i ales ideile "Doctrina conservatoare este
scolii istorice a dreptului erau Ia mare aceea care tine drept un adevM istoric: cA sale. Refugiati in bun~ mAsur.lin rindurile c~tind s41nteleag~ importanta, ponderea
averescanilor, conservatorii isi vor pierde pe care unii ginditori au acordat-o acestei
vogA', junimistii formulau asa-numita progresul real, durabil, nu se poate face
teorie a fonnelor lld fond, care sintetiza prin salturi; ~ el nu poate fi d~ rezul identitatea doctrinamin amalgamul ideo- traditii in procesul moderniwii socie~tii
conceptele de evolutie organi~. progres tatul unei legMuri armonioase a trecutului
----------Polis • 211998-------- 5
4 --------Polis • 211998----------
Conservatorismul roman
(Alexandru Dutu). Studille de caz asupra ultimei generatii junimiste, Constantin Alexandru Dutu
lui Mihai Eminescu sau Nicolae Iorga Radulescu-Motru si Petru P. Negulescu,
(Adrian Paullliescu, Mihaela Czobor), lnseDliWile celui din UI111A, copios citate
•
precum ~i schita istoricl a reactionaris In sintezele lui Zigu Omea si Ion Bulei9, Conservatorism, modernizare $1
mu/uiautohton (lonut Stanomir) reoonsti tiind, dupA stiinta noastr4, inedite. Functie
tuie, lntr-o btln! rmsum, tabloul doctri de directille principale ale g}ndirii politice tranzitie
nar al conservatorismului din Romania de tip conservator, chiar dadi ele nu au
celei de a doua jumM!ti a secolului al fast nicicind constituite intr-un corp roe
XIX-lea ~i a primei pArti a secolului al rent de doctrinA, antologia a fast structu
XX-lea. rat! In trei pArti, si anume: Formele fiJd
A doua sectiune cuprinde texte fond; Evolutia organicA sig radualismul;
ilustrative, in bullA mAsum comentate in Traditia si idees nationalit, cea de a doua
articolele amintite. Cele mai cuprimMoa fiind ea ins~i impMtitA in patru sectiuni: The spread of Q.>nservatism in Europe, as a result of a tension between
re apartin junimistilor (Titu Maiorescu, Critica con vulsiilor sociale si politicc, revolution and tradition, and it's development in Romania shed light on the
Theodor Rosetti) sau altar gtnditori de Smtul si societatea:, Dcmocratia si ordi organicist model. That prevailed in the thought of important Romanian
intellectuals like Titu Maiorescu, Mihai Bminescu or Mircea VulcAnescu. They
sensibilitate conservatoare (Mihai Emi nea; Conscrvatonsmul si liberalismul.
argued for a more sophisticated way for the modernization of the Romanian
nescu, Alexandru D. Xenopol, care a co lndiferent de posibilele critici ce society than the one followed by the liberals. The author thinks that some
chetat multA vreme cu junimistii, Nico vorputea fi formulate privind aiteriile de conservative ideeas should inspire the reconstruction of Romanian economy
lae Iorga). Am intregit antologia cu clteva clasificare ale antologiei sau ale prezentei and politics after the communist disaster
fragmente din glndirea politicl a genera I absentei unor autori I texte, sperlim cl
tiei Divanurilor Ad-hoc (Dimitrie Ghica, initiativa noastr4 isi va atinge scopul, ace
Grigcre Bals, Barbu Stirbei, Barbu Catar ta de a aduce In discutie traditia ecllilibratl
giu), precum ~i cu o serie de discursuri a singurei drepte romAnesti veritabile. Cu
A initia o dezbatere despre torism impune, asadar, o revizuire a
parlamentare ale lui Petre P. Carp, M.G. atit mai mult cu cit t:mim intr-a lume
conservatorism, in momentul conceptului deformat de propaganda co
Cantacuzino si Alexandru Marghiloman. complet lipsitA de repere.
de fatA, pare o intreprindere eel putin munistA, care a impArtit lumea in "ai nos
Nu lipsesc desigur nici reprezentantii
hazardatA. lntr-un moment in care se pune tri" si "reactionari", ultimli frlnd legio
Laurentiu Vlad •
acut problema moderoizruii. structurilor narii si conservatorii.
NOTE economice si sociale, a vorbi despre un Darou numai propaganda comu
curent de gindire aparent legat de trecut nistA a deformat sensul acestui concept.
l. Vezi $i Anastasie Iordache. 1987. Originile Petrache Poenaru (care a vizitat insula inainte pare o pierdere de vreme; a propune fntr-o excelentA prezentare a conserva
conservatorismului politic din Romlnia, de 1831) 'i C. Moroiu. Dumitrache Sturdza reconsiderarea unei miscA.ri politice torismului, unul din teoreticierui contem
1821-1882. Bucul'e$ti: Bditura PoliticA. era foarte direct, afinn!nd, de pildA, cA Anglia
2. Vlad Georgescu. 1972. Ideile politice # este 0 « cam slobodl Vrednicl de a Jua paradig privitA de multA lume ca rnarcatA de "reac porani ai curentului, N. O'Sullivan, aflC
Duminismul 1.n Principatele Romline, 1750- ma de la dinsa •, in timp ce C. Moroiu redacta tionarism" inseamnA a te pune in slujba mA cA "dadl am crede aiticilor ce i-au fast
1831. Bucufe$ti: Editura Academiei, p. 119 . pe Ia 1827 o Disertatie pentru 1ndreptarea unor interese oculte. De fapt, Ia ora ac ad use, conservatorismul ar trebui seas din
3. Documente privitoare Ja Istoria Romlnilor, puscMii din Bucuresti, cu o ar.Itare pe scurt tuala, "conservatori" sunt cei care doresc discutie intrucit este o incercare mai mult
colectia Hurmuzaki, 1891. Bditie D. A. de sistema temni(elor engleze$ti. Apud
sa mentinA vechile structuri institutionale sau mai putin ascunsA, P.tcutA de «cei care
Sturdza $i 0. Lugo$ianu, Supliment I, vol. IV, Ibidem, pp. 70-71.
8UCUJ'C$ti, p. 7. 7. Barbu Catargiu. 1855. Etat social des pentru a-si pAstra privilegiile: conser au», de a-si ap~ pozitiile consolidate in
4. Titu Maiorescu. 1994. Jstoriapoliticl aRom§ Principaut4s Dsnubiennes. Bruxelles: vatori sunt cei care declarn cl proprietatea fata celor «care nu au». Mai rnu, este su
niei sub domnia lui CMOJ I, editie, postfatA $i lmprimerie du Bols-Wittouck, p. 29. "burghezo-mosiereascl" nu mai poate fi geratA o vag a inru~ cu misclrile extre-
indice de Stelian Neagoe, 8UCUJ'e$ti: Bditura 8. Alexandru Marghiloman, "Doctrina conser
reconstituitA dupl40 de ani de comunism . miste ca nazismul S:3U Frontul National.
Humanitas, pp. 33-34. vatoare", in Doctrinele Partidelor Politice, ed.
5. Zigu Omea. 1978. Junimea si junimismul, Dan Petre, Bucu~ti. Garamond, f.a. (1996), sau cei care fac reclamatii la Consiliul Vom arnta insa cl se poate considera
editia a 11-a, Buci1J'e$ti: Bditura Bminescu, pp. pp. 155-165/ p. 157. Europei de cite ori sunt ~si din functiile C<!nservatorismul o filozofie privind
147-158. 9. Ion Bulei. 1987. Sisternul politic aJ Romliniei de secretariat fostele unelte ale vechii existenta umanl, filozofie care, nu numai
6. Vlad Georgescu, op. cit., p. 70. Printre admi modemc. Partidul Conservator. Bucur~ti: SecuritAti. 0 discutie despre conserva- cl meritA a fi luata serios in considerare,
ratorii Angliei Ia tnceputul secolului al Bditura PoliticA.
XIX-lea se numlrl Dumitrache Sturdza,
6 --------Polis • 211998--------- ---------Polis • 211998------- 7
Conservatorismul roman. Analize contemporane ------ Conservatorismul roman. Analize contemporane ------
dar este diametral opusA miscArilor in tara care s-a angajat eel mai de timpuriu tice. Puterea suveranilor a capltat un plus drepturile cistigate, tot astfel modelut
extremiste de tipul celor mentionate mai pe aceastl cale a modelului asociationist, de autoritate prin aceastl confuzie abilA, asociationist a sprijinit tezele radicale
inainte. Esenta filozofiei sale este partidul ideilor noi, whig, s-a separat clar care a transferat simbolurile religioase in revolutionare. Dar spiritul conservator nu
convingerea cA viata oamenilor este de eel care nlminea atasat traditiei, tory. mediul curtii im'periale sau princiare: a respins un model de convietuire politic!,
caracterizatA de tensiuni care pot fi tem in timp ce primii se revendicau de la suveranii au devenit nu numai repre ci a refu.zat sA accepte teze care puteau
perate de actiunea politicA, dar niciodatA programul protestant scotian, ceilalti zentati ai lui Dumnezeu pe prunint, ci nArui atit modelul comunitar (ce putea fi
eliminate pe de-a-ntregul... Prin in~i rrunineau loiali regelui. Primii doreau instrumente ale vointei divine. Pe mAs urn pus in slujba teroarei), cit si modelul
natura lor, aceste tensiuni restring politica schimbarea, ceilalti evolutia treptatA a ce filozofii au afll1Il3t cA Dumnezeu a asociationist (care putea duce Ia anarhie
,, in sfe ra activit!tilor limitate"1• institutiilor. Fireste, partizanii traditiei creat lumea dar nu o mai dirij eazA, puterea sau la dictatura unor "initiati"). Aceste
Scopul nostru, in nndurile care s-au dovedit a fi apMltori ai mentinerii monarh.icA a pretins cA face opern provi teze aveau drept sUI"SA o viziune despre
urmeazA, este sA insistAin asupra acestei vechilor structuri, conservatorismul fiind dential!: filozofii care consideraserA societatea umanA ca organism perfectibil
filozofli conservatoare ce ni se pare foarte asociat, de Ia inceput, cu plstrarea privile nedemn pentru om sA se ploconeascA in si lesne de transformat; iar aceastA
actualA: vom vorbi despre miscarea inte giilor dobindite. Dar tendintele s-au lim fata lui Dumnezeu au ajuns sllinguseascA transfonnare era strict necesm deoarece
lectualA si nu despre partide sau doctrina pezit in vremea Revolutiei Franceze cind regii si anturajullor. DacA vom cobod in tot rAul se afla in eronata organizare
politicA. A fi conservator inseamilA, ~ omenirea a fost pusA in fata a douA modu ri profunzimi, vom observa cA aceastA social!. Ideea cA "omul se naste bun, iar
cum vom incerca sA adWUn, a manifesta diferite lie a face politicA: dacA revolutia deplasare hotAritoare dinspre charisma societatea il stricA", lansatA cu succes de
un atasament fatA de 0 seam de valori care englezA nu distrusese structurile existente, suveranului spre vointa populm este J.J. Rousseau, a provocat o cruciadA
nu se schimM odatA cu regimul politic. cea francezA a urmArit in schimb instau consecinta transformlrii relatiei dintre impotrivan\ului,impotriva unei societlti
Din aceastA perspectivA, ni se pare necesar rarea unui regim politic ce se intemeia public si privat, in sensul cA intimitatea care putea fi modificatAradical de "mintea
sA ne oprim asupra a patru aspecte: in ce tocmai pe o nouA structum social!. nu a mai fost definitl prin raportarea Ia creatoare'' a omului. Spiritul revolutionar
context s-a manifestat conservatorismul In centrul programului nou se Dumnezeu, ci Ia societate, la "popor", s-a asociat frresc cu romantismul purtat
ca miscare politicl.; ce loc a ocupatconser aflli un concept cu f<Xtl magneticA, eel de ~ o subordonare a sectorului vietii de elanuri ce porneau din impulsuri
vatorismul in societatea romaneascA din "revolutie". In timp ce termenul desem private celei publicel.I n momentul in care necontrolate ale sufletului. lncrederea
secolul trecut; ce sens a dobindit acest nase, mai inainte, miscarea ce face ca un dreptul divin nu a mai fost privit ca un naivl in suveranitatea populm, in vointa
curent in deceniile dictaturii comuniste; obiect sA revinlla punctul slu initial, fundament al organizArii politice, comunA a deschis calea titanismului ce a
ce loc ocupA el in momentul pe care-1 acum el desemna o miscare ce provoca • ginditorii au flcut apel la vointa alunecat usor in regimul teroarei
traversAm. aparitia unei situatii nemaiintilnite. individuall si Ia vointa poporului. tn The revolutionare. In fata ideilor care
Conceptul se inscria intr-o viziune despre Putney Debates, din 1647, se aflClllA clar sustineau cA existenta umanA este diri jatl
Revolutia $i traditia lume in care domina ideea de "origina cA Dumnezeu a inzestrat pe om cu ratiune, de o ordine natural!, ce poate fi cunoscutl
litate", de "minte creatoare", asadar de cl aceastA ratiune este reg latA de ordinea prin studiul naturii, conservatorii au
C onservatorismul s-a constituit energii capabile sA "creeze", sA aducA Ia din univers, si cA ea poate stabili legi in mspuns simplu cA existenta UIIlaJ1A nu se
viatl forme si obiecte care nu mai
ca miscare intelectuall in care sA se reflecte vointa tuturor: reduce la ritmul impus de naturA si nici Ia
existasem inainte.
momentul in care a fost declansatA o pro egalitarismul esteinflitisat ca o consecintA acceptarea unei legitlti desprinse din acest
fundA restructurare a mentalitAtilor. Pe Aceastl viziune nu ar fi ca.pMat a ordinii naturale3. Ordinea natural! si studiu: conservatorii au pretins cA omul
plan politic, aceastl restructurare a ajuns consistentA si nu ar fi provocat aderentA ratiunea instaureazA legea, care apare ca este mai mutt decit un animal politic ce
sA propunA un nou model: in locul vechii dacl gindirea occidentaU nu s-ar fi un fragment dintr-un mare mecanism ce se asociazA frresc, sau pe bazA de contract,
imagini despre om, propusA de traditia secularizat in ritm sustinut, din secolul a1 se impune cu autoritate. Natura suveranl cu semenii sAi. tn fond, conservatorii au
anticA si cea ~tinA, a omului care se aso XVll-leainainte. Am vorbit, cu alte prile aduce In prim plan corpul individual si reamintit cA libertatea nu se reduce Ia
cial! frresc cu semenii sru intr-o comuni juri, despre politizarea imaginarului reli politic, asa cum impune contractu! in prezenta omului intr-un corp social, ci
tate, a inceput sA prindl contur o nouA gios, care a favorizat depArtarea de simbo locul solidaritltii frresti. este trlsAtura fundamental! a fiintei
imagine, a omului care apArea ca o unitate lurile care explorau necunoscutul si lumea Ar fi foarte co mod dacA am putea umane care-si indeplineste destinul
autonomA a naturii si care se asocia cu de dincolo de ratiune, si despre utilizarea opune comunitarismul traditional alegind, selectind, transpunind in practicA
semenii sru in mod constient, printr-un act aces tor simboluri, si mai ales a alegoriilor, asociationismului modem. De fapt, asa decizia pe care a luat-o in fata unei optiuni
deliberat de vointA.In secolul al XVll-lea, in sprijinul consolidmi autoritltii poli- cum modelul comunitar a justificat ce a trebuit sA fie fOCutl.
8 --------Polis • 211998--------- ----------Polis • 211998-------- 9
Conservatorismul roman. Analize contemporane ------ Conservatorismul roman. Analize contemporane ------
De fapt, conceptia revolutionarll obtinute de stiintele naturii: pentru cei Iucrarea" (vorbea despre chestiuni care comunitatea care este o adunare a indivi
a apruut pe unnele unui reductionism care care au crezut in capacitatea "mintii erau departe de experienta lui}, staretul zilor'i. Adunarea isi poate propune un
a fost operat lent, dar progresiv de creatoare" si in "originalitatea" solutiilor Teodor al Fennei ii rnspundea cA a ajuns proiect utopic, ghidat de ambitia de a
ginditorii politici occidentali. Augusti umane, politica a devenit arta construirii Ia capltul calAtoriei mai inainte de a realiza "societatea perfectA", atunci cind
nismul politic separase radical cetatea unor societAti complet noi. Pe ruinele construi corabia, de a Jansa vasul pe mare contractul cu realitatea imediatA se pierde.
temporal! de cea spiritualA, si incurajase vechiului regim, "mintea creatoare" putea ~i de a str!bate apele si adAuga: "deabea In aceastA perspectivli, puterea politicAisi
lupta dintre sacru si profan. Pentni ada o ridica o societate nouA, fru-A aristocrati dupAce vei face lucrarea veiajunge lacele asumli indatoriri care nu-i revin: puterea,
replicA autoritAtii spirituale ce se impli abuzivi, fl1rA clerul care insela oamenii, pe care lc grruesti arum". Jar un alt duhov care a fost paternalistli in timpul Abso
,,
case direct si adinc in lupta pentru putere fAr! exploatare: utopia s-a deplasat nic spunea cA este mai bine ca tinArul sA lutismului, isi sporeste atributiile si isi
politicA, cArturarii cares-au pus in slujba dinspre domeniul explorl1rilor fantastice citeascA vietile sfintilor decit sA analizeze arogA dreptul de a organiza existenta
a
puterii imperiale au consolidat domeniul spre viata cotidianA, si devenit parte din cuvintele Scripturii (Pateric, IV, 16). Cu supusilor. Intelectualii care au devenit
profan, propunind, sub diverse forme, doctrina politic! a revolutionarilor alte cuvinte, teoretizarea trebuie practi~ ideologi compun din aceste idei un sist ern
autonomia politicii. Cu Machiavelli, acest recrutati din rindul unor intelectuali Ja cap!tul unei actiuni indelungate si care devine proiect colectiv. Statui se va
proces ajunge Ia o formulare limpede si fascinati de "puterea mintii umane". sistematice, conduse, bineinteles, de un ocupa de supusi de Ia na.stere pin! Ia
de succes: pentru florentin, politica este Idealul politic a devenit realizarea proiect. Or, proiectul nu este totuna cu moarte (from cradle to grave} si va lua
autonomA; ea nu depinde de religie si nici societAtii perfecte. sistemul de gindire impus vietii. locul suveranului "bun p!rinte". Multi
chiar de moral!. Politica nu mai sprij inA Gindirea umanA nu ar fi ajuns in Separerea profanului de sacru a mile vorincepe sA adore Statui, care le dA
omul sA parcurgli drumul spre eternitate, acest punct dacA profanul nu ar fi fost net consolidat tendinta intelectualilor de a piine si protectie, asa cum au respectat pe
cum sustine contemporanul lui separat de sacru. Aceasta separare a fost construi o cetate in care fiinta Ulllail! sA imp!rat.
Machiavelli, principele Neagoe Basarab: provocatli de Reforma care a eliminat ai~ asiguratA protectia corpului sAu. Idee Ideologiei revolutionare difuzate
politica este arta puterii executive, si Tainele din viata credinciosului si a salutam, dar pinditli de primejdia de a de tineri formati in noul climat mental al
aceasta este pus! in slujba consolidArii si transformat religia intr-un proces pur reduce fiinta umanA la dimensiunea sa Luminilor, cu o incredere nestrimutatA in
dezvoltlirii comunitlltii, a Statului. interior si, mai mult, aproape exclusiv corporal!. Din secolul al XVll-leairiainte, "mintea creatoare", ginditorii conserva
Politica nu se mai ocuplide soarta omului gnostic. Omul se apropie de Dumnezeu, avansul continuu al stiintelor naturii a tori i-au rnspuns fie solicitind o retntoar
si nici nu-si mai propune sA-l ajute sli se conform ideilor Reformei, pe calea incurajat tendinta de a considera omul cere Ia sursele crestine ale civilizatiei
deslivirseascA sau sli facA "buna alegere". cunoasterii, prin cercetarea Bibliei, prin doar sub aspectul s!u trupesc. Procesul europene, fie punind in luminA impasurile
Evident eli aceastli abandonare a marilor interpretarea personal! a Cuvintului de gindire astfel dirijat apare clar Ia create de egalitarismul excesiv, de
idealuri a fost provocatA de abuzurile divin. SAspunem deindatA cA aceastA con filozofii Luminilor: Montesquieu prefem asociationismul si voluntarismul abstract,
puterii spirituale care, sub pretextul cA ceptie s-a plasat Ia antipodul conceptiei "specificul" ratiunii caracterului "comun" de creditul iluzoriu acordat ideei de
ajutA omul sli-si m1ntuiascA sufletul, 11 traditionale, care a considercrt omul drept al mimii si al sentimentelor, si declare cA progres. Edmund Burke, in special, a ra·
folosea in scopurile sale foarte terestre: o flintll care se mintuieste prin participarea existA o intelepciune in corpul care se liat spiritele prin demonstratia convin
puterea spiritual! angajatA in lupta pentru Ia Tainele care sunt sAvirsite in BisericA, miscA dupl legi, fapt care-1 conduce Ia gMoare din Reflections on the Revolution
putere a provocat aceastA disputA inte corp mistic al lui Hristos. Pentru refor concluzia cA ratiunea trebuie sA se in France ( 1790). Conservatorii au risipit
lectualA care a ajuns Ia solutia extremA, mati, biserica a devenit adunarea credin asocieze cu corpul care este o certitudine4 dcmagogiarcvolutionam care flata masele
•
constand in separarea religiei de actiunea ciosilor. In timp ce la reformati accentul Atacurile anticlericale si antireligioase ale si le promitea o viatA tot timpul senin!.
arntat
practicA a puterii politice. Pentru a evita cade pe predicatie si pe insusirea cunos iluministilor occidentali instaureaz!, de Ei au cA suferinta face parte din
amestectul puterii spirituale in problemele tiintelor, Ia ortodocsi accentul cade pe fapt, un nou tip de civilizatte, care aduce existenta umanli, cA cea mai bullA terapie
ridicate de gestiunea comunitAtii, puterea Taine si pe apropiereade Dumnezeu, Care in prim plan trupul-civilizatia corpului'. este cea rational! si nu cea violent!, cA
secular! a decis sli interzicA prezenta nu este un obiect ce trebuie cunoscut, ci o In aceastA civilizatie, accentul cade pe politica este arta compromisului si nu
dimensmnii religioase in actiunea persoanA vie Care se descopem celui care cunoastere, pe reprimarea sentimentelor, stiinta care poate rezolva toate problemele
politicA. Aceasta politicA "purn" a putut o cauta. De aceea, cAlAuzitorii duhovni pe dispretul fatAde "carne" si pe comuni ridicate de viata in comun.
deveni scop in sine in momentul in care cesti au recomandat intii fliptuirea si dup! carea directA cu Dumnezeu, flW partici In politica inauguratA de
imaginea omului s-a schimbat sub aceea teoretizarea: unui tin!r care perora parea Bisericii. ln locul comunitAtii Revolutia francezli ei au identificat patru
presiunea rezultatelor spectaculoase despre probleme "cArora incA nu le flicuse centrate pe sacrificiul euharistic apare caracteristici dezastruoase: fanatismul,
10 ---------------- Polis•2fl998------------------- ----------------Polis•V1998-------------- 11
Conservatorismul rontan. Analize contemporane ----- Conservatorismul roman. Analize contemporane -----
care transform! politica in cruciadl; Bisericii ordoxe, traditia era strtns legatl privatA si publici, In i~tel~ul cl sfera interzisese puterii ecle:t:iastice sl se
rationalismul excesiv, care fabricl for de activitatea culturalA din IOOn.Astiri si privatA era aceea care IDSptra compor angajeze tn lupta pentru putere. Aceste
mule abstracte ce favor.izeaz1 constrin centre episcopale. Primii pasi spre moder tamentul public, astfe1 cl folosul de obste trlslturi esentiale, care sunt constant
gezea si anuntl dictatura; tnaederea naivl nizarea societltil roinanesti pornesc tot insemna asigurarea libertltii interioare a deformate de incapacitatea istoriografiei
occidentale de a lntelege fenomenele din
In progresul inventat de ginditorii seco din aceste centre: seminarul V eniamin sau omului.
lului al XVIll-lea; convingerea cl suvera scoala de Ia Sf. Sava. Traditia, explica Acest "bine comun" continuA s4 traditia bizantinA, si care au p:odus ~ul
nitatea popular! asigurl lntotdeauna Grigae Rllnniceanu intr-un text exemplar fie invocat In secolul a1 XIX-lea: dUturarii tenace al"cezaropapismului bizantin'•,10
aparitia guvernelor bune, deoarece din 1798 (prefatala Triod),fusesepilotatl continuli s4 creadl In Bine ca valoare trebuiesc luate in considerare de eel care
..
poporul nu poate gresi, tezA desmintitlde de lka,surile de cult, care consolideazA supremli. Dinicu Golescu, unul dintre cei d~te s4 se apropie de gindirea politicl
plebiscitele care au deschis calea solidaritltile si aspiratia spre perfectiune mai ferventi adepti ai "Europei Jumioate", romftneascl. Biserica art.odoxA a hrlnit 0
dictaturii'. Conservatorii au recomandat a oamenilor; datoritA vicisitudinilor isto aseazA in fruntea clrtii tiplrite Ia Buda in conceptia despre ''binele comun,, dar nu
restabilirea leglturilor fire$ti dintre rice, clrturarii romani nu avusesed posi 1826, Adunare de tractaturi, o cugetare a fo1osit aceastl conceptie pentru a
politicl si morall, care puteau pune o bilitateas4 dezvolte stiintele ce ~ fala care-i piloteazli gindurile expuse in carte: disaedita sau a contesta puterea princiarl:
stavill tezei cl oamenii sunt ghidati doar Europei, "podoaba lumii". Pentru nume "Binele ce cautl spre folosul obsei, fie ctt dimpotrivl, "binele comun" adunl
de profitul material (profit-seeking) si rosi clrturari, traditia era credinta orto de mic, este cu mult mai folositor de laolaltA ideile antice despre "politie",
incuraja atasamentul cetAtenilor fatA de doxa care sustinea "cultura comunl", obste, declt eel mai mare bine ce cautA despre polis si despre ideile formulate de
treburile publice. Conservatorii nu au formatA din cartea imprimatA de Bisericl oumai spre folosul pezsonal". Doctml1 St. patristica rlslriteanli.
ignaat jocul de interese din societate, nici $i oralitatea cultivatlla curte, In orase, Ia V. Piscupescu scrie o lungli introducere "Binele comun" avea lnsl un
dorinta omului de a dobindi avantaje din sate, si dezvoltatA ca un liant ce nu sepa Ja cartea sa de igiem Oglinda siniltltii caracter predominant defensiv, datoritA
acest joe: ei au U111Wit tinerea sub control rase oamenii pe nivele culturale diferite. {BuCUie$ti, 1829), In care dezvoltl ideile faptului cl initiativele politice erau red use
a acestei curse spre profit personal prin Politica fusese practicatA ca o artl si nu lui Platon din Republica ~i pledeazA in principatele romane controlate de
domnia legii (rule oflaw) si prin aesterea ca o stiinta, iar gindirea teoreticllipsea: pentru '1ntoarcerea lnapoi Ia obiceiurile Poarta otornanl. Mai mult,lnalta Poartl
rlspunderii personale In spatiul public. accentul cMea pe solidaritatea In jurul cele bune de mai de demult, cele de~ practica cu seninltate absolutismul ce
curtii princiare, care isi asuma rlspun cinstea". La rindul sliu, blinlteanul descuraja formarea spatiului public in
"Form ule tara fond" derea obstei tn fata puterii suzerane ~i a Damaschin Bojincl declarll clar, tn acel Sud-Estul european. Paralizarea oriclrei
imperiilor care, in secolul a1 XVID-lea, manifest iluminist care este prefata Ia forme de dezbatere pe tema constructiei
C urentul conservator a prins cap ocupasera principatele in dese nnduri. tn Diregltoriul bune cresteri (Buda, 1830), politice si instabilitatea politic! au
miezul discursului politic se afla "binele cl"luminarea mintii este cea dintii cauzA conferit ''binelui comun•• rolul de factor
in cultura rotnfuU\ tn fata mo
si fundamentul eel de clpetenie a bunei de raliere a fortelor, si nu de reper tntr-un
dernizArii rapide care a fost declansat, de comun", acel "folos de ob~te" care ln
demna Ia cooperare si Ia precizarea ncxociri omenesti" si, dupl ce face elogiul proces de continuA adaptare Ia noi
iesirea Rom8.niei din sfera de influent!
"culturii", scrie cl toti au lndatorirea de a realitlti. tn Istoria imperiului otoman,
rlspunderilor publice. "Cel ce glndeste
otomanl. Modernizarea s-a revendicat de
sli-si rlscumpere patria lui din robia contribui Ia "a misca, a ridica si a 1Ati bu Dimitrie Cantemir vorbeste despre
la principiile Revolutiei Franceze, si parte
nul de consum". "mutenia" care domneste Ia curtea sulta
t.irlineascl intii trebuie sA caute folosul eel
din argumentele conservatorilor romani
de obste, cum zic cei invAtati", afirmA Putem sA conchidem cl "binele nului, unde curtenii trebuiau s4 se facl
au reluat teze occidentale; dar realitltile
Anonimul bnncovenesc in consens cu comun" se dovedea a fi mieml conceptiei neauziti, iar sultanul deprindea repede
rom~ne au impus formullri si chiar ceilalti clrturari1 Acest "folos" era hrlnit politice rommesti, si c1 el era o sintezA limbajul mutilor care-t lnconjurau. tn
concepte specifice. Doul fenomene au •
de idei preluate din gindirea traditionala aceastli lume tAcutl, neobisnuitl sli
de patristica ortodoxA, care punea In
determinat aparitia acestor trlslturi
valoare tendinta frreascl a omului de a se european! si din cutumele incl puternice discute, s4 punA lntreblri cu voce tare ~i.
particulare In contextul amplului proces
in practica poll tiel a tarii. Traditia politicl mai grav, s4 critice, spatiul public nu avea
alatura semenilor sli tntr-o comunitate,
de construire a Statului national: revi
se intemeia pe acest "bine comun", care cum s4 se dezvolte. Ungl "binele comun"
de lectia lui Aristotel side oglinzile bizan 0
zuirea profunda a traditiei si absenta
tine ale principilor traduse sau reeditate consolida modelul comunitar ce prevala nu a aplrut un "bine public", ~i popoarele
mvltlmintului superior.
tn epoca bnncoveneascl9 Foarte impor In gindirea politicl de traditie ortodoxa. din Sud-Estul european nu au tnvltat arta
Pentru clericii care avuseserl un .
0 traditie care nu separase niciodatA rlspunderii politice decit In prea micA
tant era faptul cA acest "folos" decurgea
rol de prim ordm In dezvoltarea culturii cetatea terestrA de cetatea cereasca, si care mlsum. Mutenia din imperiu, care este
dintr-o viziune traditional! asupra sferelcx-
ro~e. si pentru clrturarii laici atasati
13
12 Polis • 211998--------- ----------------~o~Polis•2/1998---------------
Conservatorismul romAn. Analize contemporane -----
Conservatorismul roman. Analize contemporane ------
asemuita impar.ttiei pestilor tn Istoria ginditorilor occidentali si, concomitent, orientalA'•, despre "bizantinismul'" care a continuatiunea revolutiunil lui Horea. . -
ierogliJicA, favoriza asceosiunea medio ideea de politic4 privitA ca activitate pur dat tonuJ in vechea societate rom.ftneasc4, idee pur protocronista!), recomandarea
crit4tllor si intrigile parvenitilor. Cante profan4. Pe lingA acesti tineri cu stud.ii asa cum Jaolalta apreciaz4 ca inceputurile lui de a provoca o modernizare care s4 nu
mir descrie cu lux de amAnunte arta superioare au apArut intelectuali cu stud.ii istoriei nationale se aflA in opera lui Petru fie doar opera Statului ii confert ins4 un
inlaturlrii adversarilor fie prin anmcarea medii, care au intrat mai ales in rindul Maior, care a precizat inceputurile popo lac aparte in miscarea general4 de moder
lor in umbra., de unde nu mai ieseau, fie profesorilor Ia scolile nou create. Acesti rului roman. Nationalismul si imaginea nizare a societatii romAnesti. Maiorescu
mai direct, prin suprimarea lor. dasc4li au adoptat usor ideile iaoobine si secularizatA a societAtll piloteaz4 atit pe cere, in fond, o crestere organicA si nu
In lipsa unei teorii si a unei au infuzatin mase ideologia nationalistA, Iiberali, cit 5i pe conservatori; aceleasi "progresul cu ori ce pret'', acel "liber
" practici politice axate pe "binele public". care a parut a fi singura cAIAuzA teoretic4 imagini Ie gAsim Ia Titu Maiorescu si Ia schimbiml" pe care-I sprijin4 cu frenezie
societAtiJe sud-est europene au cAmt usor in faza de construire a Statului national. Pompiliu Eliade. Aparent swprinzAtor, dlsc4limea adusl in scen.l de Caragiale.
prad1 unei modernizki rapide care a
In timp ce Damaschin Bojinc4 cerea Maiorescu vorbeste despre societatea Maiorescu doreste o modemizare in care
favorizat transplantul de institutii si de compatriotilor s4i s4 se cultive, Stanciu romanA "confundatA pinA Ia inceputul Iocul principal s4 nu-l ocupe demagogia
comportamente politice din truile avan
CapAlineanu recomanda acelasi lucru, dar secolului al XIX-lea in barbaria orien parvenitilor, ci abordarea frontal Aa acelei
sate, cele occidentale. Ruperea de traditia
tn alti termeni. El puoea accentul pe talA'", care a tinut-o intr-a stare de '1etar imense carente din constructia societAtilor
existent! a fast provocat4 de "folclo educatie si pe insusirea ideilor noi, cerind gie", risipitA "de miscarea contagioasA sud-est europene care a fast spatiul public
rizarea" culturilor sud-est europene, atit sprijin pentru imprimarea traducerilor din prin care ideile Revolutiunii franceze au fuav: cum spune marele critic atunci c:ind
sub impulsul confuziei generale pe care Montesquieu si 1J . Rousseau (Contractu} st:rnbMut pin4 in extremitAtile geografice descrie "lipsa de orice fundament solid
au filcut-o romanticii intre oralitate si social) pe care le avea gata si ad!uga: ale Europei••14• Asa cum tot aparent sur pentru formele dinafart ce le tot primim. . ,
cultur4 tar.tneascA, cit si sub impulsul
"asezAminturile politicesti tocmai pentru pr.inzAtor este faptul cc1 marele aitic punea primejdioas4 era "nu atit lipsa de funda
populismului care a fllcut parte din arse aceea sunt intocmite ca sA nu lase pe pe seama "curentului de idei bizantine••u ment in sine, cit lipsa de orice simtire a
nalul adeptilor moderniz4rii fortateu.
oameni a trti dobitoceste si de capul lor, refuzurile scriitorilor modernisti de a necesitltii acestui fundament in public••16
•
Cel deal doilea fenomeo, absenta si sA-i indatoreze a se fare buni unii pentru accepta critica. Explicatia o glsim in Cu alte cuvinte, mentaul conservatCX' este
inv~ntului superior in limba I'Oill3n4, altii 5i tott pentru Star'. Asemenea idei formatia lui Maiorescu si a lui Pomiliu atent Ia exact ceea ce frtna dezvoltarea
a accelerat primul fenomen: tinerii care iacobine au favorizat preluarea ideli Eliade, prea putin familiarizati cu vechiul societltii ro~ti. anume lipsa "binelui
s-au dus Ia universitatile germane sau germane de natiune, ca realitate prede scris romanesc. Cel care are o viziune public", capabil s4 fac4 institutiile mo
franceze au intrat in contact cu o scoal4
terminat.A de biologic 5i istorie, alAturi de diferita este Eminescu, tocmai datorita deme s4 functioneze.
bine organizat4, cu tel uri precise, care le-a ideea francezA de Stat centralizat 5i faptului c4 parcursese vechile maouscrise Atita timp cit cetateanul nu par
transmis moduri de gindire ce nu mai acaparator: poate c4 ar fi fast o mai bun4 rommesti 5i nu credea c4 inceputurile ticipA Ia viata publicA, sustine Maiorescu,
apartioeau civilizatiei traditionale euro alegere 1deea francezA de natiune, ca culturii romane se aflA in secolul al aceastA viatA are cadru, dar nu are con
pene. Secularizarea culturilor europene plebiscit zilnic, 5i ideea germanA de Stat XIX-lea.
tinut; solutia este ca scoala s4 formeze
flicuse pasi rapizi in secolul al XIX-Iea, federal, descentralizat,12 dar in cazu1 ro Problema pe care o deschidem ni simtul rlspunderti publice, societltile
si conceptia politic4 a inceput s4 ignore man preferintele au mers spre natiunea se pare c4 ar trebui aprofundatA pentru a savante s4 lucreze pentru societate, po
ceea ce apartinea Evului Mediu "barbae"' germanA, asa cum deducem din discur intelege bine continuitatea noastra cultu litica sA antreneze pe cet.Ateni in actiunea
sau "bizantio": "binele comun" a dispmut surile lui KogAlniceanu1l. ralA si "specificul romfu:lesc••. Deocam comunA, obsteasc4. FAr~ sA vorbeasc4
cwind din dezbaterea intelectualilor care
Ideologia nationalista a modificat datA ne limitam Ia a sublinia faptul cA despre "binele comun••, des pre care nu stia
erau fascinati de arsenalul de concepte pus
traditia si a subordonat Biserica, autoare intelectualii din seco1ului al XIX-lea au cl a pilotat gindirea curtilor princiare
in circulatie de Revolutia FrancezA. In
de culturt in secolele precedente, Statului sustinut modernizarea societAtii roma romfulesti, Maiorescu se indreapta spre
Sud-EstuJ european, modernizarea a
centralizat. Elita format4 in universitAtile ne5ti de comun acord, dar c4 ei s-au aceleasi repere, dar ad!ugind "binelui
impus transplantu) de institutii si idei occidentale a respins o parte din traditie. separat pe teritoriul metodelor .ln timp ce comun. . un necesar "bine public". Altfel,
occidentale, fapt care a antrenat cu sine o
iar dasc4lii au secondat-o accentuind liberalii au dorit o modernizare rapidl, cum construiesti o nou4 societate, dac4
estompare rapidA a traditiei de gindire
cultul fatA de natiune. Foarte important conservatorii au dorit o traosformare "or nu antrenezi fortele "organice"? Doar
politic4 localA, atita cita fusese. Tinerii
este faptul c4 selectia operatA in traditie ganic4". Protestul lui Maiorescu impo admirind activitatea "organizatA" a
formati in universitAtile occidentale au
nu separt pe conservatori de modernisti: triva "megalografiei'• (care pretindea cA Statului? Problema societatii romfutesti
adus cu sine teoriile solid argumentate ale
si unii si altii vorbesc despre "barbaria "revolutiunea francezA este numai este cA a fost construitA de sus in jos;
14 --------Polis • 2/1998---------
---------Polis • 211998-------- 15
Conservatorismul roman. Analize contemporane ------
Conservatorismul romful. Analize contemporane
Vulclnescu sau Vasile BAncill.
omenirii forme de organizare ce sunt
modernizare posibilitlti de profit ma
ccolanssae pciooltietilce! laes coubltsAe rsvemlect tpivin pAe aczetiA, ctelaond, terial. Actiunea este slvrrsi~ de grupuri cdruopitle duunp lm1 modoedle lcuol m"sutunpitualru ip'0i20lo, atasat ddaer cu claritMateir cideeae Va ucllc Aponleistcicuu lf onrmu uimleabzdl1
clientelare si nu de partide pilotate de
iar cetAteanul priveste activitatea politic! "binele comun", In comunitatea tradi tiseazl tntreaga personalitate umanl, dar
3$a cum se ui~ la un spectacol. programe clare: se poate observa cum tional! au p!truns formele noi de culturl cl este obligat sl tinl seama de ea.
"neasezarea" produce parvenitismul.
Si mai clad apace necesitatea "Brl control", care au consolidat "incul Ambiguitatea activitltii politice, care se
constructiei organice Ia Eminescu, care Poetul surprinde racila fazei de moder tura si vechiul spirit bizantin", prin care ocupl1 de un fragment doar din existenta
avea marele avantaj c! se misca pe un nizare, care este aceastA cursl spre imbo apreciem c! poetul desemneazllipsa de UJDanl, dar flirl sl-si permitA sl ignore
gltirea rapidl a ciocoilor "noi".
teritoriu bine cunoscut, chiar dacl nu complexitatea fiintei umane, este prezentl1
educatie civic!, absenta spat.iului public.
,, simpatiza bizantinismul, apartinltor ln general, desfacerea vechilor Si el continul1: "Chiar dacA epoca in reflexia fllozofului roman care, afirml
traditiei noastre, indiferent de felul in care structuri ale societ.Atii formate din "stAri" c! "superioritatea sau inferioritatea unei
formelor goale, care domneste de
a favorizat aparitia unor grupuri de
il evalumt. Eminescu a cercetat vechile doulzeci de ani si mai bine in tMiJe noas forme de viatA sociall este de judecat in
manuscrise rontanesti si era la curent cu interese din care au i~it "clasele" mo tre, s-ar putea explica, d~i nu justifica, functiune de menirea vietii tnsesi si a
deme: aceste grupuri erau alcltuite pe
efortul vechilor clrturari de a dezvolta o prin cuvintul "epoca de tranzitiune", e omului tn ea". Surpriolind precaritatea
bazl clientelarl. Demarajul spre socie
culturl scrisl; ca si contemporanii sli, el evident c! sarcinile cu care tranzitiunea ideii de progres care se intemeiazl pe o
tatea burghezl a tnsemnat distrugerea
crede cl filonul principal din cultura ne-au incArcat cu asupra de mlsurl ne irationalA tncredere in virtutile "noului",
noastrl it reprezin~ folclorul, 3$a cum vechilor ~zlri de cltre persoane care dicteazl1 in mod serios de-a ne tntoarce capabil s! facl pe oameni sl creadl cl
s-au imbogltit rapid, cu sprijinul autori
este convins c! tAranul este elementul de de pe calea gresi~"z1• 0 noul societate, "ordinea bunl1 este cea noul, pentru cl e
ta.tii centrale, ca in Anglia lui Henrie al
bazl al societAtii romfulesti. Conser noul", el propune drept criteriu de
spune Eminescu, nu poate fi construitA
VIII-lea sau tn Franta secolului al
vatorismul slu este inspirat insl nu de 1h! un nou stil de munc!. Modemizarea evaluare a formelor de organizare sociall
valorile propuse de vechile centre xvm-tea.ln cazu1 roman, ingrij<ritoare nu tnseamnl inlocuirea "bltl'inilor" cu nu noutatea, ci "amenia". Si adaugl, in
caudlutuslralale s ruopura&faelsl tdie, c rio dmea ancteicais:t Afo rlncalogirDu.la. ecraare a pnaur isteia munaei ia nnogia pjal ttunr ip droe dimucbeoregal tditei "intitnroerdiui"c,e 3re$aa cuunmu i pnroouc lastmill mlibaenraaglieir, iacil btruenb uspieir istl 1tr-ai doitpiounnaelm: " oommuullu di dinel opoen sttrrua•d•,l
Ceea ce poetul observl pertinent bunuri, ci intr-un aparat birocratic ce se (cum spunem noi azi). Conservatorismul omul orientat spre spiritul care .nu piere,
amplifica amenintMor. Tinerii alergau la
este faptul cl traditia nu s-a constituit prin facultltile strline pentru a obtine o aduce o no~ de seriozitate In lumea care care nu este supus efemerului, intrucit
sedimentAri treptate, ci mai curtnd ca o se precipita s! ajungl din urml Occi "destinul esential al omului este trans
reactie impotriva impulsurilor dezor diploml care slle dea dreptul sl intre in dentul. Lectura paginilor eminesciene din mundan". La nndullui, Vasile BAncill1
aparatul de Stat: am ajuns sl credem,
donate provocate de desele schimbAri perspectiva dezbaterii politice, si nu din apreciazl experienta care a consolidat
datorate presiunilor imperiale. La noi, afinnl Eminescu, "c! numai prin politic! cea propus! de un nationalism proto comunitatea, infutindu-i o foriDl solidi
poti ajunge ceva"19 Putem conchide c!
"Vodl era cu miinile legate, temindu-se • cromst sau, mai grav, din unghiul de solidaritate prin participarea la "ex
vecinic de plingeri la Pori si de ms modemizarea este criticatA de poet pentru deformant marxist, reliefeazlactualitatea perienta colectivl1 a trecutului", mai in tens
tumare": vechea asezare a fost "o societate cl sleieste tara si pentru c! face irevo:sibil pozitiei conservatoare. cain Occident. Siaceastain ciudaorizon
procesul de nefaste consecinte al
a nestabilitAtii"11• AceastA "neasezare a Tezele eminesciene au avut tului adesea restl'ins din mediul roman,
lucrurilor" a fost "cauza pentru care nu constructiei incepute de sus. ln loc sl1 greutate datoritA prestigiului autorului, care vede in Europa "o mahala mirific!"
descltuseze energiile nationale, tn loc sl
s-au cristalizat, din fierberea vietii isto precum si pentru c! aduceau in prim plan RecuperareacorectAa gindirii roma.ne din
rice, un miez statornic al unei nobilimi permi~ initiativa personall si angajarea "bunul simt" traditional. Accentul pus pe epoca interbelic! ne poate elibera de
nationale, care sl aibl vointa si puterea responsabill in spatiul public, moder "organic", pe solidarita.tile formate, in cliseele vehiculate de istorigrafia mar
nizarea, ne spune Eminescu, produce
de-a rezista tuturor incerc!rilor necoapte mod frresc, la nivel cotidian, il vom reglsi xis~ care a procedat scolltreste implrtind
parvenitism, activitate ioutill si un
si costisitoare de innoire si de pospliall la alte personalita.ti cu rol major in orien intelectualii in buni si rli, cei mai rli ftind
ap•tseanl"11• Innoirile se fac de dragul politicianism care arunc! tara to medio t area vietii intelectuale rom~ne, ca cei care refuzau slaeadli n puterile t.Aml
critate. Diagnosticul poetului ni se pare
innoirilor, nu din necesitatea de a Nicolae Iorga, Vasile Pirvan sau Nae duitoare ale dictaturii proletariatului22•
exact, deoarece putem observa azi
restructura societatea romanl pentru a o Ionescu. 0 atentie speciall ar trebui acor Traditionalismul intelectualilor
UI1Illrile unei "traditii" formate in seoolul
face capabill sl participe Ia comunitatea datl unor autori care nu au fost evaluati romfuli din epoca interbelic! continul
internationall; innoirile sunt promovate trecut. corect si integral paoli acum, ca Mircea curentul de gindire declansat de Junimea
de grupuri care glsesc in procesul de Eminescu vede la in~puturile
17
----------Polis • 211998--------
-------Polis • 211998---------
16