Comunitate si societate

306 Pages·2016·2.15 MB·Romanian

by  Ferdinand Tönnies

FERDINAND TÖNNIES
______________________________________________________

COMUNITATE ŞI SOCIETATE
TRATAT DESPRE
COMUNISM ŞI SOCIALISM
CA FORME EMPIRICE DE CULTURĂ

Colecția:
Clasici ai sociologiei mondiale

FERDINAND TÖNNIES

COMUNITATE ŞI SOCIETATE

TRATAT DESPRE
COMUNISM ŞI SOCIALISM
CA FORME EMPIRICE DE CULTURĂ

Traducerea:
Mihaela Cristina Pârvu

Cuvânt introductiv:
Niall Bond

Editura BELADI
Craiova, 2016
Coperta și tehnoredactarea: Mihaela Pârvu
DTP: Mihai Băileșteanu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
TÖNNIES, FERDINAND
Comunitate şi societate / Ferdinand Tönnies ; trad.: Mihaela Pârvu ;
stud. introd.: Niall Bond ; ed.: Dumitru Otovescu, Maria Cristina
Otovescu. - Craiova : Beladi, 2016
ISBN 978-973-7773-52-4
I. Pârvu, Mihaela (trad.)
II. Bond, Niall (pref.)
III. Otovescu, Dumitru (ed.)
IV. Otovescu, Maria Cristina (ed.)

316

Traducerea: Mihaela Cristina Pârvu

Actuala traducere s-a făcut după Ferdinand Tönnies,
Gemeinschaft und Gesellschaft. Abhandlung des Communismus
und Socialismus als empririscher Culturformen, Fues‘s Verlag
(R. Reisland), Leipzig, Germania, 1887, 330 pag.

© Editura Beladi, Craiova, 2016

Printed in Romania
Redactor: Cristina Otovescu
Bun de tipar: aprilie 2016
Apărut: 2016
CUPRINS

Nota editorului ............................................................................................. 17
Nota traducătorului ...................................................................................... 21
Cuvânt introductiv........................................................................................ 23
Cuvânt înainte al autorului ........................................................................... 37

Cartea I
DEFINIŢIA GENERALĂ A CONTRADICŢIEI

Tema: Structuri organice şi mecanice. Definiţie generală.
Justificarea termenilor. .................................................................... 51

Partea I: Teoria comunității...................................................................... 57
§ 1. Forme embrionare ale societăţii ....................................................... 57
§ 2. Unitatea şi complementaritatea acestora .......................................... 59
§ 3. Reciprocitatea plăcerii şi a muncii ................................................... 60
§ 4. Prevalenţă şi compensare ................................................................. 61
§ 5. Demnitatea vârstei, a puterii și a înţelepciunii. Afecţiune şi venerare ..... 62
§ 6. Comunitatea de sânge, de teritoriu și de spirit.
Rudenie, vecinătate, prietenie. ......................................................... 63
§ 7. Demnitatea tatălui, a conducătorului și a maestrului. Funcţii
judiciare, ducale, sacerdotale. .......................................................... 65
§ 8. Demnitate şi serviciu, ca expresii primordiale ale comunităţii.
Limitele inegalităţii. ......................................................................... 67
§ 9. Înţelegerea ca voinţă comunitară.
Dreptul natural ca epitomă a obligaţiilor şi servituţilor.
Limba maternă. Unitatea sau spiritul familial. ................................ 68
§ 10. Structura şi regenerarea unităţilor naturale.
Popor , trib, clan. Ţară, provincie, sat. Oraş, breaslă, comună. ........ 70
§ 11. Proprietate şi consum reciproc.
Proprietatea şi consumul bunurilor comune. Ogor şi casă. .............. 72
5
§ 12. Tendinţa comună a societăţii. Schema dezvoltării.
Trunchi principal şi ramuri. Ultima unitate - casa. ....................... 73
§ 13. Viaţa domestică. Cele trei straturi sociale.
Servitutea în viaţa domestică. ........................................................ 75
§ 14. Gospodăria. Focul din vatră şi masa. Înstrăinarea schimbului. ..... 76
§ 15. Casa izolată. Gospodăria de la țară. Casa de la oraș.
Complementaritatea între ţară şi oraş. Forma substituţiei. ............ 77
§ 16. Analogia casei. Satul.
Conacul în cadrul satului şi al provinciei. Raporturi de proprietate. .. 79
§ 17. Comună şi comunitate sătească.
Comuna ca formă de economie domestică autosuficientă.
Teoriile lui Maine şi Gierke. Concepţia economico - comunistă. ..... 81
§ 18. Oraşul ca organism comunitar. Meseria ca artă.
Artă şi religie. Dezvoltarea religiei. Funcţia religiei şi a artei la
oraş. Oraşul şi comerţul. Teoriile lui Schmoller. ........................... 85

Partea a II-a: Teoria societăţii .................................................................. 89
§ 19. Definiţie. Premise negative. Schimb. Bun comun - voinţă comună.
Egalitatea valorii. Judecata obiectivă. ............................................ 89
§ 20. Valoarea ca o calitate socială obiectivă, exprimabilă doar în
cantităţile muncii necesare pentru sine = cantităţi ale
aceluiaşi timp mediu de lucru. Semnificaţia empirică. .................. 91
§ 21. Marfa ca valoare şi valoarea ca marfă. Noţiunea banului.
Utilizarea schimbului - bancnotele. Societate şi ştiinţă. ................ 94
§ 22. Contractul. Cedarea voinţei pure. Acordul.
Debit şi obligaţiune. Proprietatea comună şi individuală. ............. 95
§ 23. Creditul ca surogat al banilor. Banii privaţi. Vânzarea banilor pe
credit. Obligaţiunea ca marfă absolută. Paradoxul societăţii. ........ 97
§ 24. Activitatea ca substitut al obiectului în cadrul schimbului
și al promisiunii. Dreptul de a obliga. Uniunea ca subiect
particular al sistemului legal. Conţinutul natural al sistemului
legal în raport cu schimbările posibile. Dreptul natural ca lege a
convenţiei. Diferenţierea între convenţie şi cutumă. ..................... 99
§ 25. Societatea burgheză. Oricine este comerciant.
Existenţa societăţii, războiul latent și concurenţa generală.
6
Conviețuirea convenţională. Societatea în sens moral. ................ 100
§ 26. Progresul societăţii. Asocierea comercianţilor
în cadrul unui popor şi în afara acestuia;
piaţa mondială și sectoarele comunităţii mercantile.
Capitalul. Vânzătorii propriei munci. Diferenţiere.
Anularea efortului de a vinde prin egali și opuși. ........................ 103
§ 27. Deosebirea dintre artă şi comerţ.
Poziţionarea vânzătorului în afara vieţii comunităţii,
respectiv a creditorului. Motive. Creditarea ca posibilitate
de sprijin a comerţului. Posibilitatea unei interpretări organice
a statutului de comerciant. ........................................................... 105
§ 28. Contradicţie. Plus-valoarea ca scop. Lipsa barierelor.
Inadecvanţa unei concepţii comunitare. Comercianţii sau
capitaliştii ca persoane importante în societate.
Sclavagismul. Sclavii ca subiecţi ai societăţii. ............................ 108
§ 29. Forţa de muncă. Amortizare versus bani.
Cumpărarea şi revânzarea forţei de muncă. ................................. 110
§ 30. Extorcare şi moşierism faţă de comerţ. Posibilitatea exploatării
forţei de muncă; vânzătorul şi artizanul. Plata în avans a
materialelor, uneltelor, ş.a.m.d. ................................................... 111
§ 31. Principiul comerţului dezvoltat din interiorul atelierelor,
ca şi cum ar pătrunde din exterior. Progresul metodei.
Unificarea în stabilimente mari. Progresul tehnicii.
Maşinismul. Cele 3 faze ale industriei - paralele în agricultură,
care se transformă într-o ramură a industriei. .............................. 113
§ 32. Metamorfoza comerciantului şi a meşteşugarului. Conducerea
separabilă. Antreprenorul. Variaţie. Risc. Stare provizorie.
Producţia capitalistă în opoziţie cu comerţul. .............................. 116
§ 33. Perspectiva acestei contradicţii. Mărfuri realizate
- mărfuri în curs de producţie. Munca şi contractarea muncii.
Multiplicarea după propria voinţă. ............................................... 118
§ 34. Profitul comerţului şi profitul fabricării. Diferenţa între valoarea
forţelor de muncă şi valoarea muncii. .......................................... 119
§ 35. Valoarea şi preţul forţei de muncă. Cumpărarea mărfurilor
de către consumatori ca prioritate pentru vânzător. ..................... 120
7
§ 36. Cumpărarea de către consumatori
ca şi dezavantaj pentru aceştia. Preţul probabil al forţei
de muncă şi limita acestuia. Discutabilitatea valorii sale. ........... 122
§ 37. Aplicarea timpului de lucru necesar în societate.
Bătălia preţurilor între deţinătorii monopolului.
Semnificaţia conceptuală a legii, atribuită unor fraze identice. ... 123
§ 38. Prestări de servicii pe pieţele de marfă; piaţa muncii.
Deghizarea muncii transformă subiectul capitalist
în aparent cauzator, în timp ce munca rămâne adevărata cauză
a lucrurilor, aşadar sursa valorilor. .............................................. 125
§ 39. Târgul - mişcare contradictorie. Servicii suplimentare ale
vânzătorilor de marfă. Prestarea capitalistă a serviciilor. ............ 128
§ 40. Clasa capitalistă şi clasa muncitoare - constituentele societăţii.
Condiţionalitatea întregii construcţii a conceptului de societate. ..... 129

Cartea a II-a
VOINŢA ESENŢIALĂ ŞI VOINȚA ARBITRARĂ

Partea I: Formele voinţei umane ............................................................ 133
§ 1. Definiţia conceptelor. ..................................................................... 133
§ 2. Voinţa esenţială implică gândirea, voința arbitrară este o
reprezentare a gândirii. ................................................................... 133
§ 3. Relaţia dintre voinţă esenţială şi activitate. Relaţia dintre voința
arbitrară şi activitate. ...................................................................... 134
§ 4. Voinţa esenţială şi viaţa organică — dezvoltarea amândurora. ..... 135
§ 5. Viaţa vegetativă şi animală; voinţa vegetativă şi animală; voinţa
mentală. .......................................................................................... 137
§ 6. Prima formă a voinţei esenţiale: Plăcerea - explicaţia dezvoltării
şi a creşterii. Organele de simţ. ...................................................... 139
§ 7. Altă formă: Obişnuinţa. Experienţă şi exerciţiu. Diferenţa între
dezvoltare şi exerciţiu.Obişnuinţa ca substanţă
a spiritului animal şi uman. Obişnuinţă şi înţelegere. .................... 141
§ 8. A treia formă: Memoria - semnificaţia generală a acesteia.
Perspectiva psihologilor mai recenţi. Deprinderea/învăţarea
8
corelaţiilor. Discursul. Fantezia. Conştiinţă şi raţiune. Remarcă
despre Spinoza. .............................................................................. 143
§ 9. Semnificaţii mai îndepărtate A) Decurgerea activităţilor umane
conştiente din emoţie. Condiţionalitatea şi tipuri ale activităţii
creierului. B) Mecanisme şi împrejurări, mecanisme şi exerciţiu şi,
respectiv, învăţare. C) Natura umană — cealaltă natură — a treia
natură. Afirmaţie şi negaţie. Conţinutul naturii individuale;
expresia acesteia. D) Natura omului ca pasiune, curaj și geniu.
Voinţa esenţială ca fenomen natural; formele sale complete.
Pasiunea ca atitudine. Curajul ca spirit. Geniul ca şi conştiinţă.
E) Calităţile voinţei. Bunăvoinţa. Virtuţile: energia, vitejia,
sârguinţa. Deosebirea calităților în sens moral. Calitățile umane:
corectitudine, bunătate, credinţă. Posibila semnificaţie morală a
virtuţilor indiferente din punct de vedere moral. ........................... 147
§ 10. Analiza voinţei. Unitate prin scop. Dominanţa gândirii.
Libertatea şi cauzalitatea sa. ........................................................ 152
§ 11. Forme ale voinței arbitrare: a) Orientarea în funcţie de preferinţă -
Grija; b) Orientarea în funcţie de anumite acţiuni individuale -
Decizia; c) Orientarea în funcţie de gândirea însăşi: concept. ..... 154
§ 12. Forme complete ale voinței arbitrare. Instrument.
Expresia generală: efortul; particulară: calculul.
Cea mai înaltă sau spirituală expresie: conștiința morală. ........... 156
§ 13. Scopul suprem ca scop străin: căutarea fericirii. .......................... 158
§ 14. Diversitatea căutării fericirii. Fericirea comună
şi fericirea supremă; căutarea mijloacelor; căutarea puterii
prin putere; căutarea banilor. Tipuri de efort veritabil:
a) interesul propriu, aa) vanitatea; conceptul căutării plăcerilor;
motivele conviețuirii; b) avariția; bb) interesul pentru câștig;
conceptul cupidității; c) ambiţia, cc) setea de cunoaștere;
conceptul nevoii de dominație. .................................................... 160
§ 15. Dorinţe deşarte; consecinţele acestora. Lipsa bunăvoinţei.
Recunoaşterea inteligenţei. Îndemânarea. Iluminarea. Coerența
voinței arbitrare. ........................................................................... 162
§ 16. Alte aprecieri din perspectiva voinţei esenţiale:
aprecierea falsă a egoismului; indiferenţa egoistului;
9
răutatea la adresa propriei minţi şi a propriei conştiinţe. ............ 164
§ 17. Cap şi inimă. Emoţie şi raţiune. Natura gândirii.
Memorie şi tendinţe. .................................................................... 166
§ 18. Asocierea ideilor. Problemele proprii. Sentimentul datoriei.
Opera. Gândirea şi dorinţa. Eliberarea gândirii.
Scop şi mijloc; cel mai bun mijloc. .............................................. 168

Partea a II-a: Explicarea contradicţiei................................................... 171
§ 19. Compararea formelor voinţei esenţiale cu organe naturale
și a figurilor voinței arbitrare cu aparate artificiale. .................... 171
§ 20. Materia voinţei esenţiale ca libertate şi posibilitate reală.
Materia voinței arbitrare ca libertate şi posibilitate ideatică. ....... 172
§ 21. O analiză mai profundă a voinței arbitrare.
Utilizarea mijloacelor pentru plăceri viitoare.
Acţiunea ca achiziţie. Voinţa ca negaţie.
Contradicţia dintre elementele plăcerii şi ale durerii. .................. 173
§ 22. O analiză mai profundă a libertăţii voinţei esenţiale.
Derivarea trebuinţei şi a întâmplării din capacitate.
Relaţia între operă şi muncă. Asimilare. Organe reale
la nivel psihologic prin puterea iubirii. Eul veritabil. .................. 174
§ 23. Relaţia între întregul organic şi părţile sale. Plăcere şi durere.
Consens. Contrastul faţă de voința arbitrară. ............................... 176
§ 24. Forme ale voinței arbitrare şi omul izolat - opusul său dialectic;
totodată, comportamentul reciproc al oamenilor, similar relaţiei
dintre formele voinţei esenţiale. ................................................... 178
§ 25. Deducerea experienţei din aceste scheme.
Tendinţe în temperament, caracter, modul de a gândi.
Lupta dintre voinţa esenţială şi voința arbitrară –
natural şi dobândit în temperament, ş.a.m.d. ............................... 179
§ 26. Afectarea sentimentelor noastre prin voinţa esenţială
şi voința arbitrară. Opoziţia între lichid şi uscat, între moale
şi tare, între cald şi rece, între materia organizată
şi materia moartă, între concret şi original.
Indivizii între abstract şi concret. ................................................. 181
§ 27. Viaţa ca profesie şi viaţa ca afacere. Metodă. Teorie.
10