Cogniție socială. Manual pentru studenți

150 Pages·1999·27.287 MB·Romanian

by  Rasyid Bo Sanitioso, M.B. Brown, Ovidiu Lungu

Nota autorilor
Aceasta carte intentioneaza sa ofere studentilor un cadru
propice pentru a putea sa ill!eleaga ~i sa aprecieze literatura
experimentala din domeniul cognitiei sociale. De aceea,
volumul nu acopera complet ~i nici nu reprezinta o trecere ill
revista exhaustiva a literaturii sus mentionate. Mai curand,
teoriile ~i studiile prezentate in capitolele ce urrneaza
fumizeaza un context istoric ce trebuie completat de catre
studenti cu publicatiile curente. Studiile descrise ill text au fost
alese pentru ca ele stau la baza unor teorii importante sau
pentru ca au avut la vremea lor un impact deosebit ~i de aceea
trebuie sa fie cunoscute de cei ce doresc sa studieze psihologia
sociala. Doua paradigme sau teorii majore, anume: disonanta
cognitiva ~i teoriile atribuirii, sunt incluse in volum cu scopul
de a fumiza un context istoric pentru cognitia sociala. Viitorul
acestei ~tiinte este discutat in capitolul referitor la inferentele
motivate.
Am dori sa multumim profesorului Adrian NECULAU (Universitatea
"Al.I.Cuza" Ia~i, Romania) ~i profesorului William HIRST (New School
for Social Research, New York, USA) pentru implicarea ~i suportul lor
care ne-au ajutat sa scriem ~i, in final, sa publicam aceasta carte.
'
l
1
Capitolul 1: Introducere
in zilele noastre am ajuns sa ne miram de ultimele descoperiri
tehnologice. Lucruri care acum cateva decenii erau de domeniul SF-ului sunt
astazi parte din realitatea cotidiana. Spre exemplu, capacitatile computerelor
actuale poate nici nu erau anticipate macar acum cativa ani in urma. Dar ceea
ce ignoram adesea ~i ajungem sa realizam doar rareori 'in viata zilnica este
faptul ca ~i comportamentul uman este ceva foarte complex ~i fascinant. ~i
'inca foarte putin cunoscut.
De obicei, ~tiintele umaniste au adeptii ~i teoriile lor diferite,
caracteristice diverselor culturi, iar variabilitatea opiniilor ~i teoriilor in acest
domeniu este mult mai mare decat atunci cand vorbim de ~tiintele exacte. Nici
psihologia socia]a nu face exceptie de la acest obicei ~i - a~a cum se observa
in unele analize - exista curente teoretice diferite in Europa ~i America de
Nord. Diferentele sunt legate in principal de obiectul de studiu (grupul mic ~i
individul - in continentul american fata de grupul mare ~i organizatiile 1n
Europa), modalitatea de abordare ~i studiere a fenomenelor (experiment
versus chestionar) ~i nivel de abordare teoretica (foarte specific versus mai
general).
Psihologia sociala este definita - de obicei - ca fiind studiul modului
in care oamenii gandesc, simt ~i se comporta sub influenta reala, imaginara
sau implicata a altora (Allport..!. 1924). Acest manual se ocupa doar de o
anume parte din psihologia sociala, mai precis de abordarea cognitiva in
domeniu sau cognitia sociala.
Cognitia sociala studiaza modul in care oamenii inteleg lumea lor
sociala; ea examineaza modul in care se percep oamenii pe ei 'in~i~i ~i pe cei
Capitolul I: Jntroducere
din jur. 1n mod obi~nuit, indivizii poseda anumite "teorii" ce explica pentru
diin~ii de ce oamenii se comporta a~a cum se comporta ~i de ce ei 'in~i~i se
comporta i'ntr-un anumit fel (Nisbett & Wilson, 1977). Aceste teorii ale
sim!1Jlui comun, pe care le poseda oamenii despre lumea lor sociala,
constituie obiectul uneia din abordarile traditionale din cognitia sociala.
Desigur, teoriile sim!1Jlui comun nu sunt i'ntotdeauna adevarate. Oamenii pot
sa-~i motiveze comportamentul mentioniind anumite motive sau cauze ale
acestuia, care de fapt difera de "adevaratele" motive sau cauze. Spre exemplu,
Hilgard (1977, apud. Bargh 1997) nota ca unuia dintre participantii sai i'n
stare de hipnoza primise 'ordinul' ca la ie~irea din transa sa mearga pe jos ca
un ciiine. La 'intrebarea hipnotizatorului de ce merge a~a, subiectul a raspuns
"Cred ca mi-am scapat ceva pe jos." Deci, de~i cauza originala a
comportamentului sau (motivul) nu i'i era accesibila in memorie, persoana
respectiva a gasit imediat o explicatie plauzibila, ceea ce dovede~te calitatea
omului de a fi fiinta 'rationalizatoare'. Cu toate acestea, indiferent daca
oamenii sunt sau nu capabili sa identifice adevaratele cauze ale
comportamentului propriu sau al celor din jur, ei sunt influentati decisiv de
cauzele deduse 'in urma acestui fenomen de atribuire, iar acestea - daca sunt
cunoscute de catre psihologi - pot ajuta la prezicerea cu destula precizie a
comportamentul persoanei respective 'in situatii similare.
Psihologii cognitivi~ti sociali sunt de asemenea interesati sa ajunga
la o i'ntelegere cat mai adecvata a motivelor "reale", a acelora ce determina
oamenii sa se comporte 'intr-un anumit fel. Cunoa~terea acestor motive nu
numai ca va permite o precizie mai mare 'in a prezice cum oamenii se vor
comporta 'in noi situatii, dar va oferi ~i solutii ce privesc schimbarea felului de
comportare al indivizilor. Spre exemplu, folosind principiile enuntate de
teoria disonantei cognitive (Festinger, 1954), psihologii au reu~it sa intervina
pentru a schimba comportamentul nesanatos al pacientilor (ex. obiceiurile
alimentare la persoanele obeze, respectarea dietei). Ghidati de modele, teorii
~i o riguroasa metodologie experimentala, teoreticienii cognitivi~ti sociali
mcearca sa ajunga sa 'inteleaga cum felul 'in care oamenii percep lumea lor
sociala ti determina pe ace~tia sa se comporte i'ntr-un anumit mod. Acest lucru
2
Capitolul I: lntroducere
implica o analiza detaliata a perceptiei ~i inferentelor (a deductiilor, gandirii)
sociale.
Ca o ramura a psihologiei sociale ~i ca o abordare distincta tn ceea
ce prive~te studierea fenomenelor sociale, cognitia sociala este caracterizata
prin: a) focalizarea_pe mentalism ~i b) orientarea ll)re procese.
Prima caracteristica se refera la studiul cuno~tintelor sociale pe care
oamenii le utilizeaza pentru a-~i reprezenta ~i intelege pe cei din jur ~i pe ei
in~i~i. Reprezentarile despre lumea sociala pot sa includa structuri organizate
de cuno~tinte reprezentind concepte particulare cum ar fi eu-11, o altli
persoanli, un grup de persoane. Aceasta structura organizata de cuno~tinte
se nume~te categorie sau schemli2• De asemenea, teoriile simtului comun
care explica de ce oamenii fac ceea ce fac, se inscriu tot in cadrul acestei
prime caracteristici a cognitiei sociale.
Un exemplu al modului in care cognitia sociala pune accentul pe
mentalism poate fi evidentiat de teoriile privind aplicarea stereotipurilor. Cum
i~i reprezinta oamenii pe cei care sunt diferiti de ei in~i~i (prin culoarea pielii,
sex, origine nationala)? Un raspuns ar fi acela ca outgrupurile (grupurile care
I
·1 nu contin propria persoana) sunt adesea reprezentate prin categorii ce
I exagereaza similaritatile dintre membrii grupului pe seama scaderii
variabilitatii individuale. Astfel, pentru europeni, toti asiaticii par ca arata la
fel ~i reu~im cu greu sa facem distinctie intre indivizii asiatici de acela~i sex,
mai ales in ceea ce prive~te trasaturile fetei. Explicatia acestui fenomen, care
se refera la percep1ia fizica, dar care poate fi extrapolat ~i perceptiei sociale,
este faptul ca experienta - deci cantitatea de informatii - este legata in mod
direct de capacitatea noastra de a discrimina. A vand contacte minime cu
persoane asiatice, avem o experienta redusa ~i nu suntem obi~nuiti cu acei
1 Conceptul de EU tn psihologia sociala arnericana nu are acela~i sens cu aceea~i
notiune din abordarea psihanalitica. Detalii despre acest concept, a~a cum este el
abordat tn cognitia sociala, ve\i obtine 1n capitolele 6 ~i 7 ale prezentului manual.
(n.a.)
2 Chiar daca adesea unul din termeni ti substituie pe celalalt, capitolele ce urmeaza
vor clarifica diferentele dintre ace~tia. (n.a.)
3
(
Capitolul /: lntroducere
indici care pennit cu u~urint:a recunoa~terea fetelor asiatice, spre deosebire de
cele europene pe care le distingem ~i le diferentiem fara probleme.
Fenomenul este mai des intalnit in cadrul perceptiei sociale. Numeroase studii
(ex. Chelcea, 1994, in Romania) arata ca persoanele care au contacte minime
cu un grup minoritar vor discrimina mai mult ace] grup, decat cei care sunt tn
contact mai strans cu acesta. Astfel, fo cazul Romaniei, cei din zona Moldovei
discrimineaza mai mult minoritatea maghiara decat o fac cei din zona
Ardealului, iar acest fenomen este tocmai expresia exagerarii. similaritatilor
fotre membrii outgrupului.
" Orientarea spre procese, a doua caracteristica, inseamna ca
abordarea cognitiei sociale se refera. ~i la modul '.in care cuno~tintele sociale
sunt achizitionate, utilizate ~i transformate. Revenind din nou la exemplul
nostru privind manifestarea stereotipurilor, teoreticienii cognitivi~ti sociali
pot fi interesati de modul '.in care oamenii dezvolta ~i achizitioneaza
stereotipul despre afro-americani3 fo USA, despre indienii aborigeni i'n
Australia sau despre tigani '.in Romania. Stereotipurile pot fi invatate de la altii
'.in cadrul propriei culturi sau prin observatii ~i experiente personale (Devine,
I 989). Modul prin care stereotipurile sunt achizitionate are implicatii ~i
asupra modului tn care ele pot fi schimbate. Schimbarea stereotipurilor
negative fat:a de diferite grupuri rasiale, de exemplu, este un domeniu in care
psihologii sociali ~i reprezentantii guvernului sau ai administratiei publice pot
sa coopereze. Problema folosirii stereotipurilor implica clarificarea situatiilor
in care stereotipurile sunt utilizate mai frecvent ~i a celor in care acestea sunt
mai putin folosite.
De aceea, o idee centrala a abordarii cognitive a psihologiei sociale
este ca noi, ca psihologi, trebuie sa "patrundem" in mintea oamenilor pentru a
le intelege modul de comportare. In ciuda cre~terii ~i apoi a scaderii
importantei cognitiei in alte domenii din psihologie (de exemplu, abordarea
3 In Statele Unite ale Americii nu este considerat a fi P.C. (eng. "political
correctness") ca persoanele de culoare sa fie denumite "negri". De aceea, "in vorbirea
curenta ~i limbajul folosit de mass-media s-a "incetafenit numele de "afro-americani"
pentru a denumi aceste persoane. (n.a.)
4
Capitolul ]: lntroducere
behaviorista ce a predominat in Statele Unite in anii '60-'70), psihologia
sociala a fost aproape tot timpul cognitivista 1n modul sau de abordare. Ideile
importante din psihologia sociala, ce evidentiaza abordarea cognitivista,
accentueaza punctul de vedere ca cea mai buna cale de a intelege
comportamentul uman este prin examinarea rnodului in care oamenii percep
~i inteleg mediul !or social ~i nu prin descrierea obiectelor ce fac parte din
acest mediu social (Lewin, 1951), folosind in special ca variabile dependente
masuratori cognitive (tehnici reactive, timpi de reaqie, comportamente). In
cele mai multe studii, experimentatorii cer direct subiectilor sa le spuna cum
se simt (o reprezentare cognitiva a emotiei) sau cum intentioneaza sa se
comporte ( o masura cognitiva a comportamentului) utilizand scalele Likert in
cele mai multe cazuri.
Cognitia sociala pome~te in principal de la presupunerea ca fiintele
urnane sunt "lene~i" sau "avari" cognitivi. Acest lucru inseamna ca oamenii
au capacitati cognitive !imitate, ca ei vor cauta sa le foloseasca cu economie
~i ca ei vor folosi "scurtaturi" in judecatile ~i inferentele pe care le fac. Aceste
"scurtaturi" se numesc euristici ~i - in general - se considera ca ele permit
oamenilor sa ia decizii ~i sa faca inferente rapid, chiar daca astfel se pierde
din acuratete. Cu alte cuvinte, euristicile pot sa conduca la erori ~i tendinte
manifestate in gandire. Oamenii nu pot procesa toate informatiile care vin de
la mediul inconjurator intr-un anumit moment dat. Reamintim ca peste
100.000 biti de informatie "bombardeaza" organele de simt intr-o secunda.
Acest fapt implica utilizarea unor mecanisrne care sa selecteze doar
inforrnatiile ce sunt relevante pentru sarcina prezenta. Unul din aceste filtre
selective este folosirea schemelor. Schema perrnite atentiei sa fie direqionata
asupra informatiilor relevante care sunt astfel retinute in detaliu ~i da
posibilitatea persoanei sa infereze (deduca) noi infonnatii ce nu au fost
m
prezente stimulii initiali. Costul aplicarii acestui mecanism este acela ca
uneori informatiile relevante, dar care nu se potrivesc cu schema, pot fi astfel
ignorate.
Un exernplu interesant privind modul in care schemele pot sa
influenteze prelucrarea informatiilor sociale ii reprezinta un experiment
5
Capitolul /: lntroducere
realizat de Brewer si Treyens (1981) privind memoria incidentala pentru
locuri. in acest experiment, subieqii erau intampinati de unul din
experimentatori care ii ruga sa mai a~tepte cateva minute intr-un birou, pana
cand toate materialele pentru studiu sunt gata. Dupa un timp, subiectii erau
du~i intr-o alta incapere ~i erau rugati sa recunoasca obiectele pe care le-au
vazut in birou. Ei trebuiau sa marcheze pe o scala de la 1 ("sunt absolut sigur
ca am vazut obiectul") la 6 ("sunt absolut sigur ca nu am vazut obiectul")
gradul de recunoa§tere a obiectelor prezentate pe o lista. Rezultatele au aratat
ca schema "birou" (ce obiecte sunt tipice pentru un birou) a avut o influenta
covar~itoare asupra memoriei participantilor, 1n ciuda proeminentei unora
dintre obiectele din birou (ex. un revolver, o roata de rezerva dezumflata).
Astfel, obiecte ce fac parte din schema "birou" §i care nu erau de fapt
prezente acolo ( ex. un calendar) au fost "recunoscute" de subiecti ca fiind
prezente, in timp ce obiecte "neobi~nuite" (ex. un craniu de plastic) au trecut
neobservate. Studiul evidentiaza efectul schemei asupra reammtm1
participantilor §i, mai important, faptul ca perceptia §i memoria sunt
fenomene mai degraba de natura reconstructiva, activa §i nu procese pasive
de prelucrare §i stocare a informatiilor (Srull, 1984).
Privita dintr-o perspectiva istorica, presupunerea ca fiintele umane
sunt lene§i cognitivi poate fi pusa in contrast cu alte puncte de vedere despre
modul cum gandesc oamenii, care au dominat psihologia sociala in anii ei de
inceput. Astfel, abordarea care a precedat in mod direct pe cea a lene§ului
cognitiv a fost aceea a "omului de §tiinta naiv". Teoriile atribuirii (ce vor. fi
detaliate in capitolele urmatoare) presupun ca indivizii se comporta in viata
de zi cu zi precum savantii, animafi de motivatia de a avea o intelegere cat
mai corecta asupra lumii sociale pentru a-~i putea exercita astfel controlul
asupra ei. Aceste presupuneri considera ca oamenii se intreaba mereu de ce se
produc anumite evenimente (deci are Joe o analiza cauzala), in scopul de a
putea prezice mai bine producerea acestora in lumea sociala. Spre deosebire
de teoriile obi§nuite din cognitia sociala, teoriile atribuirii pretind ca oamenii
pot sa gandeasca normativ (a~ica sa foloseasca principii logice sau statistice)
~i sa evite astfel erorile care se pot produce in mqd "natural" prin utilizarea
6
Capitolul /: lntroducere
euristicilor. Din perspectiva teoriilor atribuirii, erorile ~i tendintele ce pot
apare in atribuire se presupune ca sunt provocate de interventia motivatiei.
Astfel, intrucat oamenii sunt motivati de nevoia !or de control al mediului in
care traiesc, ei ajung sa exagereze rolul lor m producerea unor evenimente,
mai ales cand aceste evenimente sunt extrem de dezirabile pentru indivizii
respectivi.
La randul ei, abordarea omului de ~tiinta naiv a fost precedata de
abordarea conform careia oamenii sunt "cautatori" de concordanta psihica.
Aceasta perspectiva a fost adoptata in mod explicit de teoria disonantei
cognitive (Festinger, 1951). Cognitiile, in conformitate cu teoria disonanfei
cognitive, se refera la comportamente, atitudini, credinte ~i sentimente. Ca
fiinte rationale, oamenii au tendinta de a mentine o consistenta (concordanta)
intre aceste cognitii. De aceea, de fiecare data cand apare inconsistenta (de
exemplu, atunci cand cineva se comporta intr-un mod contrar propriilor
atitudini), oamenii sunt motivati sa restaureze consistenta, care poate fi
realizata, printre altele, prin schimbarea uneia dintre cognitii sau a
importantei acestora. Spre exemplu, daca cineva fumeaza ~i -in acela~i timp -
considera fumatul ca fiind daunator sanatatii, persoana respectiva ar trebui sa
fie motivata sa i~i reduca i:lisonanta cognitiva pe care o traie~te ca urmare a
existentei simultane a celor doua cognitii contrare. Renuntarea la fumat
(schimbarea astfel a cognitiei "eu fumez") poate fi un mijloc prin care se
restaureaza consistenta cognitiva. Dar ~i schimbarea uneia dintre cognitii sau
adaugarea de cognitii noi poate avea acela~i efect reconfortant. Persoana
poate sa considere ca fumeaza tigari "slabe", care nu au un efect grav asupra
sanatatii ~i disonanta cognitiva va fi astfel redusa.
Aceste perspective schimbatoare asupra oamenilor reflecta accentul
pe care diferitele abordari ii pun asupra motivatiei. Sistemul psihic este
constituit din motivatie, afectivitate ~i gandire (cognitie). Teoria disonantei ·
cognitive adopta o astfel de pozitie ce accentueaza in principal rolul
motivatiei. Motivatia este cea care determina cognitia sau gandirea.
Perspectiva omului de ~tiinta naiv readuce motivatia pe o pozitie secundara.
Aici, motivatia este implicata eel mai mult in producerea unor interferente ce
7
Capitolul /: Introducere
pot conduce la erori sau tendinte. Privind lucrurile din perspectiva teoriilor
atribuiririi, se poate argumenta ca presupunerea ce sta la baza acestora (aceea
ca oamenii sunt orientati spre intelegerea corecta ~i spre controlul mediului
social) este de fapt pur motivationala. Abordarea lene~ului cognitiv nu este
non- ~i nici macar anti-motivationala. Erorile ~i tendintele care erau atribuite
in mod curent motivatiei sunt re-explicate 10 termeni puri cognitivi, invocand
natura failibila a sistemului cognitiv uman. Perspectiva primatului
(predominantei) cognitiv a ca~tigat o mare acceptanta in ultimii 20 de ani ~i
este considerata ca ofera o explicare mult mai pertinenta a erorilor ~i
tendintelor ce caracterizeaza sistemul cognitiv uman. Mai degraba decat
invocand diferite sisteme psihice cum ar fi motivatia, se presupune ca erorile
. ~i tendintele procesarilor cognitive sunt cauzate de alcatuirea inerenta a
capacitatilor umane de prelucrare a informatiei, deci de sistemul cognitiv
utnan.
Concentrarea asupra cognitiei pe seama excluderii motivatiei a
scazut in ultimii cativa ani (Higgins & Sorrentino, 1986). Motivatia a inceput
sa fie considerata, in mod intuitiv, a fi centrala comportamentului social.
Odata cu cre~terea situatiilor ce presupun implicarea personala in
experimente, rolul motivatiei a devenit din ce in ce mai dificil de ignorat
(Showers & Cantor, 1985). In timp ce rolul motivatiei poate sa nu fie clar
atunci cand oamenii fac judecati despre fenomene ce nu ii privesc pe ei
personal, rolul sau este esential atunci cand judecatile pot sa aiba consecinte
personale pentru acei oameni. Cele mai recente abordari integreaza factorii
motivationali ~i cognitivi pentru a explica judecatile ~i inferentele sociale.
Spre deosebire de studiile mai vechi, care erau preocupate mai mult de a arata
producerea erorilor ~i tendintelor prin implicarea mecanismelor
motivationale, noua abordare de sinteza examineaza cum motivele pot
directiona procesarea cognitiva, astfel 1ncat aceasta sa fie consistenta cu
motivatia. De aceea, sistemul cognitiv este vehiculul sau aparatul prin care se
realizeaza motivatia (Kunda, 1987).
Rolul schimbator al motivatiei retlecta dezvoltarea psihologiei
sociale ca o arie de investigare a comportamentului social. Teoriile initiale
8