Clienții lu' tanti Varvara : istorii clandestine

844 Pages·2005·3.081 MB·Romanian; Moldavian; Moldovan

by  Stelian Tănase

STELIAN TĂNASE s-a născut la 17 februarie 1952, la
Bucureşti. A absolvit, în 1977, Facultatea de Filozofie-
Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde a
obţinut, în 1996, titlul de doctor în sociologie. Din 1995,
este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a
Universităţii din Bucureşti. Redactor-şef, în 1990, al
revistei 22; fondator şi redactor-şef al publicaţiei de ştiinţe
politice Sfera politicii.
Scrieri
Studii şi eseuri: Şocuri şi crize, Staff, 1993; Ora oficială
de iarnă. Jurnal 1986–1990, Editura Institutului European,
1996; Sfidarea memoriei. Dialoguri cu Al. Paleologu, DU
Style, 1996 (Dacia, 2002); Revoluţia ca eşec. Elite şi
societate, Polirom, 1996; Anatomia mistificării. Procesul
Noica–Pillat, Humanitas, 1997 (ediţia a doua, 2003); LA vs
NY. Jurnal american, Polirom, 1998 (Humanitas, 2006);
Elite şi societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej (1948–
1965), Humanitas, 1998 (ediţia a doua, 2006); Miracolul
revoluţiei. O istorie politică a căderii regimurilor
comuniste, Humanitas, 1999; Acasă se vorbeşte în şoaptă.
Dosar & jurnal din anii tîrzii ai dictaturii, Compania,
2002; At Home There’s Only Speaking in a Whisper,
Boulder, Colorado, 2007; Zei şi semizei la început de
secol, Curtea Veche, 2004; Clienţii lu’ Tanti Varvara,
Humanitas, 2005; Revoluţia ca eşec, Humanitas, 2006;
Auntie Varvara’s Clients: Clandestine Histories, Spuyten,
Duyvil, 2007; Racovski. Dosar secret, Polirom, 2008;
Avangarda românească în Arhivele Siguranţei, Polirom,
2008.
******ebook converter DEMO Watermarks*******
Beletristică: Luxul melancoliei, roman, „Cartea
Românească“, 1982, „Prietenii Cărţii“, 1993; Corpuri de
iluminat, roman, „Cartea Românească“, 1990, Allfa, 1998,
Polirom, 2004, Humanitas, 2008; Playback, roman,
Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995, Paralela 45,
2004, Humanitas, 2008.
Film, televiziune
Scenarist, regizor: Asaltul cerului (scenariu, serial
documentar TV, Antena 1, 1999); Struma (documentar
TV, Antena 1, 2000); Autori necunoscuţi (scenariu/regie,
documentar FILMEX, 2004); Vizionarii. Cinci portrete de
oameni politici (scenariu/regie, coproducţie Orient Expres
Media & Realitatea TV, 2004); Alegerile la români
(scenariu/regie, documentar, coproducţie Orient Expres
Media & Realitatea TV, 2004); Despre morţi numai de
bine (scenariu, ficţiune, MediMagnes & CNC, 2005);
Dinastia. Istoria celor patru regi ai României
(scenariu/regie, serial documentar, 2005).
Realizator/moderator tv: 2 plus 1 (Antena 1, aprilie–
iunie 1999); Orient Expres (Antena 1, septembrie 1999–
iunie 2001); Zece şi un sfert (Realitatea TV, decembrie
2001–februarie 2003); Maşina de tocat (TVR 1 & Orient
Expres Media, septembrie–decembrie 2003; 2004; 2005);
Zece fix (Orient Expres Media & Realitatea TV, 2005).
******ebook converter DEMO Watermarks*******
© HUMANITAS, 2016 (ediţia digitală)
© ISBN 978-973-50-5476-2 (epub)
EDITURA HUMANITAS
Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România
tel. [phone], fax [phone]
www.humanitas.ro
Comenzi online: www.libhumanitas.ro
Comenzi prin e-mail: [email protected]
Comenzi telefonice: 0372.743.382; 0723.684.194
******ebook converter DEMO Watermarks*******
STELIAN TĂNASE
Clienții lu’
Tanti Varvara
ISTORII CLANDESTINE
******ebook converter DEMO Watermarks*******
Cuprins
CLIENŢII LU’ TANTI VARVARA
Vagonul plumbuit
Rako, vechea gardă
Un orator popular
Ca șobolanii prin subterane
Campanii
Renegatul Istrati
Eroii proletariatului (1)
Belu Zilber
Portretul unui spion
Grivița
Eroii proletariatului (2)
Frontul popular & marea teroare
Komintern kaput
Cheile tovarășului X
Anatomia unui asasinat
Koffler, Cu „k“ de la Kafka
Conspiratorul
Un epilog mult prea lung 1944–1989
Dosar de presă
******ebook converter DEMO Watermarks*******
Totul la el e bine pus la punct în caietul acela,
continuă Verhovenski, instaurează în primul
rînd spionajul. Fiecare membru al societăţii îl
supraveghează pe celălalt şi este obligat să
denunţe. Fiecare aparţine tuturor, şi toţi
fiecăruia în parte. Toţi sunt sclavi şi egali în
sclavie. În cazuri extreme, calomnia şi
omorul, esenţialul însă este egalitatea. […]
Cum apare familia sau dragostea, apare
îndată şi dorinţa de proprietate. Vom ucide
această dorinţă: vom slobozi beţia, intriga,
denunţul; vom dezlănţui un dezmăţ
inimaginabil.
DOSTOIEVSKI, Demonii (1871)
******ebook converter DEMO Watermarks*******
VAGONUL PLUMBUIT
Numai o revoluţie poate salva lumea.
LENIN
Povestea noastră începe undeva în Elveţia, pe un peron,
cu raportul unui informator. „Astăzi am aflat de plecarea
mai multor persoane şi la ora 3.20 m-am dus la gară, unde
se pregătea de plecare cu acceleratul […] un vagon plin de
revoluţionari ruşi. […] L-am văzut şi pe rusul Lenin care
călătorea în mod evident ca lider al grupului. Aşa cum se
pare, plecarea trebuia să aibă loc în secret, dar de faţă au
fost în jur de alţi 100 de ruşi de ambele sexe, care i-au
petrecut pe cei care plecau cu sentimente amestecate […]
Cei în favoarea ducerii pînă la capăt a războiului cu
Germania înjurau ca birjarii, urlînd că cei ce călătoreau ar
fi cu toţii spioni germani şi provocatori, sau «veţi fi cu toţii
spînzuraţi, instigatori evrei ce sunteţi». […]
«Provocatorilor, ordinarilor, porcilor» etc. […] Cînd trenul
s-a pus în mişcare, călătorii şi mulţi dintre prietenii care
rămîneau au început să cînte Internaţionala, în timp ce alţii
au început din nou să urle «Provocatorilor, spionilor»“1.
Lenin şi anturajul lui părăseau Zürich-ul pentru a ajunge la
Petrograd. Ei urmau să treacă într-un vagon plumbuit, cu
ferestrele acoperite, pe teritoriul german, şi – prin Suedia –
să sosească în cîteva zile în Rusia. Aranjamentul a fost
******ebook converter DEMO Watermarks*******
făcut de Ministerul de Externe german, cu dr. Alexander
Helphant, cunoscut sub numele de Parvus, un rus bogat cu
veleităţi de revoluţionar, finanţator de lungă durată al
bolşevicilor, apropiat de Lenin şi Troţki. Lenin se ducea la
Petrograd preocupat de un singur gînd: să ia puterea. Se
bizuia pe micul lui partid şi pe proletariatul rus, şi el o
minoritate, circa 3%. Ştia bine că nu putea face revoluţie
cu asemenea forţe. Marx, inspiratorul său, scrisese că
revoluţia va fi declanşată şi susţinută numai de o
majoritate. Dictatura proletariatului despre care vorbea
Marx era dictatura unei majorităţi împotriva unei
minorităţi, burghezia. Lenin pregătea aşadar nu o revoluţie,
ci un puci. Iar guvernarea sa urma să fie o dictatură. Pentru
a se menţine la putere, teroarea avea să fie instrumentul
său politic principal. Calculul său prevedea că în scurt timp
exemplul Rusiei va fi urmat de Occident. Dimensiunea
internaţională a loviturii de la Petrograd era decisivă
pentru aventura în care Lenin arunca Rusia. Îndată după
preluarea puterii, preocuparea sa principală a fost să pună
la cale rebeliuni, insurecţii, răscoale în ţările vecine cu
scopul de a trimite burghezia la lada de gunoi a istoriei, de
a scoate astfel Rusia din izolare. De asta depindea chiar
soarta regimului bolşevic, credea el, Troţki şi alţi cîţiva.
Totul începe aici, pe peronul gării din Zürich, sfîrşit de
martie, după calendarul vechi. Autorităţile germane îşi
puneau multe speranţe în acest desant. El trebuia să
producă haos în Rusia, să slăbească regimul instalat după
abdicarea ţarului, să încheie pace separată cu Germania.
Iată un fragment din raportul ambasadorului german la
Copenhaga, contele von Brockdorff-Rantzau, către
******ebook converter DEMO Watermarks*******
Ministerul de Externe de la Berlin. Ambasadorul negocia
cu Parvus toată afacerea. „[…] suntem în situaţia de a
continua pînă la toamnă [raportul datează din 2 aprilie
1917] cu succes războiul atît pe plan militar, cît şi
economic. În acest caz va trebui să încercăm neapărat
acum să producem în Rusia un haos cît mai mare posibil
[…] în interesul nostru e de preferat favorizarea
elementului extremist, deoarece astfel se face o treabă mai
temeinică şi se ajunge mai repede la un sfîrşit. Potrivit
previziunilor, în trei luni se poate conta ca descompunerea
să fie destul de avansată pentru ca o intervenţie militară
din partea noastră să garanteze prăbuşirea forţei ruse…“2.
Grupul bolşevic era de mai mulţi ani finanţat din bănci
germane. Acest sprijin va consta în sume uriaşe în
perioada următoare. După ce ajunge la Petrograd, Lenin
primeşte bani pentru propagandă, pentru tipărirea ziarelor,
pentru plata miilor de comisari şi militanţi. Obsesia lui era
revoluţia. Faza rusească, puciul „revoluţionar“, era doar
scînteia menită să aprindă fitilul bombei. Capitalismul
urma să explodeze şi să fie înlocuit de o lume paradiziacă,
dictatura proletariatului. O utopie. Nici un preţ nu era însă
prea mare dacă îl apropia de acest scop. Nici trădarea, nici
prăbuşirea Rusiei, nici milioanele de victime.
Lenin s-a angajat de tînăr într-o vastă operaţie de
subversiune. Încă din 1903, în broşura Ce-i de făcut?, a
formulat regulile unui partid de tip nou, capabil să ia
puterea prin forţă. El trebuia să fie restrîns ca număr, cu o
disciplină de fier, strict ierarhizat, să aibă o dublă
existenţă: una la suprafaţă şi alta subterană. La acest nivel
se luau deciziile, aici erau împărtăşite secretele, aici se
******ebook converter DEMO Watermarks*******