Table Of Content

Chemarea harului Chemarea harului Un studiu în cartea lui Iov Evanghelia de dinaintea Evangheliei CIP © 2007, Daniel Brânzei Toate drepturile rezervate. Corectură: Ovidiu Blaj Tehnoredactare: Lucian Stana Coperta: Matei Blaj Editura Carmel Print Arad - România str. Weitzer nr. 12 tel. 0257 250670 e-mail: [email protected] Cuprins Introducere ...................................................................................... 9 Prolog ..................................................................................................23 Iov ‑ răbdător în suferinţă Dialoguri neinspirate ..............................................................47 Iov ‑ revoltat în suferinţă Dialoguri inspirate ...................................................................87 Iov ‑ pocăit prin suferinţă Epilog ................................................................................................113 Iov ‑ restaurat după suferinţă Anexe ................................................................................................161 1. Specificul poeziei evreieşti ................................................163 2. Apostolul Pavel şi problema suferinţei ...........................167 3. Fiii lui Dumnezeu ................................................................181 4. Tradiţii în catolicism ..........................................................187 5. Cosmogonia biblică ............................................................189 6. Revelaţii „ştiinţifice” neaşteptate în cartea lui Iov .......195 7. Jertfele ..................................................................................203 8. Rezumatul cărţii Iov ...........................................................209 9. Bibliografie ..........................................................................221 Dedicaţie În ultimii trei ani (2004‑2006), un grup de tineri penticostali şi baptişti mi‑au făcut bucuria să mă invite în serile de luni la studiu biblic. Cartea aceasta este şi rezultatul curiozităţii lor binefăcătoare. Împreună am descoperit ceea ce Biblia ştia de mult şi anume: că cel ce caută găseşte, cel ce cere capătă şi că celor smeriţi Dumnezeu le dă har. Le menţionez aici numele cu recunoştinţă: George Puraci, Teo Sfatcu, Cosmin şi Catalin Iuga, Gabriel Budean, Nick Puraci, Danny Cosa, David Miszti, John Dobrea, Bobby Sezonov, Chris Hoble, Gabriel Ples, Ciprian Jivcu, Emanuel Ceausu, Ciprian Boitor, Dani şi Filu Tifrea, Florin Catinas, 7 Iov Tinu Maret, Ben Jivcu, Daniel Baies, David şi Daniel Popa, Fără ei, aş fi îmbătrânit mai repede şi aş fi fost mult mai sărac în dimensiunile contribuţiei mele la lucrarea Împărăţiei. 8 Introducere Pentru trecut încrede‑te în harul lui Dumnezeu, pentru prezent, în dragostea Lui, iar pentru viitor, în promisiunile Lui. Ce caută o carte scrisă de un ne‑evreu, despre un ne‑evreu printre cărţile sfinte ale evreilor? Care este semnificaţia acestui fapt? A existat sau există o revelaţie a lui Dumnezeu pentru cei aflaţi în afara perimetrului poporului Bibliei? Există o constantă în planul lui Dumnezeu cu oamenii, o caracteristică pe care o putem întâlni în toate locurile, în toate timpurile şi care este valabilă pentru toţi oamenii? La toate aceste întrebări şi la multe altele veţi putea primi un răspuns citind cu atenţie această carte extraordinară despre nepri‑ hănire, pocăinţă şi har pe care v‑o propunem ca obiect de studiu. Există cel puţin trei motive pentru care cartea lui Iov exercită asupra noastră o atracţie fascinantă: este o carte misterioasă, despre un personaj misterios şi are o temă misterioasă. Cartea lui Iov este o carte misterioasă prin originea ei. Ea nu vine la noi nici din vremea lui Moise, nici din vremea lui David şi nici din vremea profeţilor. Cartea este dinaintea acestora. Evenimentele des‑ crise în cartea Iov fac parte din istoria timpurie a umanităţii, dinainte de a putea vorbi despre o împărţire distinctă între Israel şi Neamuri. Iov n‑a fost un evreu şi nici nu putea să fie, pentru că evreii încă nu existau. Ce caută atunci această carte în Biblia evreilor? Ea este o mărturie a 9 Iov dorinţei lui Dumnezeu de a li se face cunoscut oamenilor şi de a corecta modurile în care ar putea fi înţeles de ei. Dacă ar fi fost aşezată în ordinea scrierii ei în istorie, cartea Iov ar trebui să fie cea dintâi din Biblie! Se prea poate ca autorul ei iniţial să fi fost tânărul Elihu, amintit în text. Cartea a fost preluată, tradusă şi versificată probabil de Moise, în perioada în care a stat la Ietro, preotul Madianului. Dacă lucrurile stau aşa, atunci Iov este prima scriere a lui Moise! Iov a trăit înainte de Avraam. Lungimea vieţii lui este caracteristică acelei perioade. Ni se spune că, numai după suferinţa sa, Iov a mai trăit încă 140 de ani! (Iov 42:16) În textul cărţii se aminteşte de o monedă numită „chesita”, despre care nu mai aflăm decât în textele care vorbesc despre viaţa patriarhilor. (Genesa 33:19) Viaţa lui Iov ar trebui deci plasată între capitolele 11 şi 12 ale cărţii Genesa. Izolată de „revelaţia mozaică”, pe care o precedează, cartea lui Iov ne pune la îndemână un veritabil tratat de teologie sistematică din perioada patriarhilor. Analizată în profunzime, cartea ne dezvăluie un adevăr extraordinar: Dumnezeu este acelaşi ieri, azi şi în veci. El nu S‑a schimbat în decursul vremii. Teologia cărţii ni‑L descopere pe acelaşi Dumnezeu „al evreilor” şi „al Bisericii”. Privită din acest punct de vedere, cartea Iov poate fi numită şi „Evanghelia de dinaintea Evangheliei”, conţinând în rezumat toate elementele revelaţiei din celelalte cărţi ale Bibliei. Cartea lui Iov este o Biblie în miniatură. Ea debutează, ca şi Genesa, cu un conflict desfăşurat în sferele cereşti între Dumnezeu şi Satana, continuă prin a‑l aşeza pe om în mijlocul acestui conflict şi se termină cu pocăinţa omului, singura în stare să‑l readucă în privilegiile binecuvântărilor iniţiale. Urmăriţi împreună cu mine straturile de infirmaţii succesive ascunse în detaliile metaforice ale întâmplărilor. Fără o vinovăţie aparentă, Iov ajunge ruinat şi aşezat pe o grămadă de gunoi (ca şi Adam peste lumea căzută). El este lovit cu o boală rea din cauza căreia trebuia să se „scarpine” neîncetat pe tot corpul (simbol al unei perplexităţi totale). Când nu înţelegem, noi obişnuim să ne scărpinăm în cap sau pe pielea feţei. Neînţelegerea lui Iov este totală, aşa că el trebuie să se scarpine cu un ciob pe tot corpul. Metafora este evidentă. 10