Cepoi, Ion - Îmblânzirea minotaurului sau nouă ani din viața unui teatru

406 Pages·2012·1.22 MB·Romanian

by  Cepoi, Ion

www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
IIIIIOOOOONNNNN CCCCCEEEEEPPPPPOOOOOIIIII
ÎÎÎÎÎmmmmmbbbbblllllââââânnnnnzzzzziiiiirrrrreeeeeaaaaa
mmmmmiiiiinnnnnoooootttttaaaaauuuuurrrrruuuuullllluuuuuiiiii
sssssaaaaauuuuu nnnnnooooouuuuuååååå aaaaannnnniiiii dddddiiiiinnnnn vvvvviiiiiaaaaa¡¡¡¡¡aaaaa uuuuunnnnnuuuuuiiiii ttttteeeeeaaaaatttttrrrrruuuuu
EEEEEdddddiiiiitttttuuuuurrrrraaaaa FFFFFuuuuunnnnndddddaaaaa¡¡¡¡¡iiiiieeeeeiiiii ,,,,,,,,,,CCCCCooooonnnnnssssstttttaaaaannnnntttttiiiiinnnnn BBBBBrrrrrââââânnnnncccccuuuuu¿¿¿¿¿iiiii''''''''''
TTTTTââââârrrrrggggguuuuu ----- JJJJJiiiiiuuuuu ***** 22222000000000022222
1
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
ION CEPOI
ÎMBL¢NZIREA MINOTAURULUI
sssssaaaaauuuuu 99999 aaaaannnnniiiii dddddiiiiinnnnn vvvvviiiiiaaaaa¡¡¡¡¡aaaaa uuuuunnnnnuuuuuiiiii ttttteeeeeaaaaatttttrrrrruuuuu
Editura Funda¡iei ,,Constantin Brâncu¿i''
Târgu-Jiu * 2002
2
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
Coperta I: Teatrul ,,Elvira Godeanu''
Coperta IV: Personalul artistic al teatrului la deschiderea celei de a
zecea stagiuni ( 2002-2003)
Fotografii copertå: Teodor Dådålåu
Fotografii interior: Ion Catanå, Hora¡iu Firicå, Dumitru Cålugåru,
George Boban, Teodor Dådålåu
AAAAAccccceeeeeaaaaassssstttttååååå cccccaaaaarrrrrttttteeeee rrrrreeeeeppppprrrrreeeeezzzzziiiiinnnnntttttååååå uuuuunnnnn ppppprrrrroooooiiiiieeeeecccccttttt sssssuuuuubbbbbvvvvveeeeennnnn¡¡¡¡¡iiiiiooooonnnnnaaaaattttt dddddeeeee
CCCCCooooonnnnnsssssiiiiillllliiiiiuuuuulllll LLLLLooooocccccaaaaalllll
¿¿¿¿¿iiiii TTTTTeeeeeaaaaatttttrrrrruuuuulllll DDDDDrrrrraaaaammmmmaaaaatttttiiiiiccccc ,,,,,,,,,,EEEEElllllvvvvviiiiirrrrraaaaa GGGGGooooodddddeeeeeaaaaannnnnuuuuu'''''''''' TTTTTggggg-----JJJJJiiiiiuuuuu
3
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
AVERTISMENT
Existå printre noi oameni care cred în vise.
Cu timpul, unii înnebunesc iar al¡ii devin
legende.
Cartea aceasta este povestea unor astfel de
oameni. O poveste despre via¡a lor. Despre
råzboiul pe care l-au dus în fiecare zi cu al¡ii
¿i despre råzboiul pe care l-au dus în fiecare
zi cu ei în¿i¿i. Despre cum ¿i-au cåutat rostul
pe lume ¿i despre ce au gåsit acolo. Despre
cât adevår ¿i despre câtå minciunå existå în
fiecare. ªi, mai ales, despre câtå via¡å existå
în vis.
4
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
ÎN LOC DE PREFAºÅ
Din vara lui 1993 pânå mai acum câteva zile, am tot încercat så
gåsesc o formulå care så sintetizeze na¿terea ¿i copilåria fiin¡ei numite
Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”. Cåci fiin¡å este în toatå alcåtuirea
lui påmânteanå ¿i spiritualå, începând de la zidurile care-i delimiteazå
hotarele ¿i terminând cu oamenii care-i slujesc drept sprijin ¿i cålåuzå.
O formulå care så dezvåluie odiseea celor nouå ani de-acaså, fiindcå
nouå au fost ¿i s-au scurs de la botez ¿i pânå la ie¿irea cu adevårat ¿i cu
folos în lume.
O formulå care så vorbeascå de la sine despre speran¡å ¿i despre
dezamågire, despre curaj ¿i la¿itate, despre gândul renun¡årii ¿i despre
gustul victoriilor - mai întâi, în genunchi, mai apoi, în picioare -, despre
duplicitate ¿i oportunism, despre falsuri ¿i adevår, ¿i despre alte atâtea
visuri transformate de prea multe ori în nevoi. Ori despre goana prin
labirint ¿i båtålia cu neîncrederea unora ¿i suspiciunile altora.
O formulå care så cuantifice ¿irul vanitå¡ii exacerbate ale multora
care-¿i asumå aståzi merite iluzorii de singuri întemeietori, ori pe acela
al plânsului cu obidå al adevåra¡ilor fåptuitori.
A fost nevoie, în to¡i ace¿ti ani, de multå diploma¡ie, de curaj al
5
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
deciziilor administrative ¿i politice, de imenså råbdare ¿i ne¿tiute
frustråri, de un dram de nebunie chiar pentru cå nu altfel se poate numi
perseveren¡a în a-i convinge zilnic pe al¡ii ¿i pe tine însu¡i cå Fata
Morgana numitå Teatru - adicå trupå competitivå, clådire performantå
¿i repertoriu onorabil - va deveni odatå ¿i odatå fiin¡a realå cåreia meritå
så i te închini måcar o datå la un veac. Fiindcå un Teatru precum acela
de la Tg-Jiu se na¿te ¿i zide¿te odatå la o sutå de ani. ªi nu pentru aståzi
sau mâine, ci pentru alte sute de ani.
... A trebuit så treacå aproape un deceniu pânå când formula de care
aminteam s-a dezvåluit singurå în adevårul såu: Îmblânzirea
Minotaurului. A Minotaurului din noi, desigur. Din fiecare dintre noi,
indiferent de pozi¡ia socialå, de cariera intelectualå sau profesionalå,
de partea de adevår ¿i minciunå care ne guverneazå destinul, de binele
sau mai pu¡in binele pe care l-am vrut sau îl vrem nouå în¿ine ori altora.
Dupå ace¿ti nouå ani, suntem datori så nu uitåm înså cå Minotaurul
nu este/ nu poate fi anihilat definitiv niciodatå. ªi cå fantasmele lui pot
apårea în orice clipå a vie¡ii noastre: sub ipostaza fricii de adevår, a
demagogiei de¿arte, a faptei mårunte ridicol înål¡ate la rangul de
eveniment, a atotputerniciei hâde a vreunui våtaf politic vremelnic, a
automul¡umirii tuturor legitimatå strâmb doar de faptul cå, odatå tåiatå
panglica inauguralå, treburile vor merge bine de la sine.
Minotaurul nu a fost ucis, Minotaurul doarme. Iar numårul anilor
sau al zecilor de ani cât va dura somnul lui depinde de fiecare dintre cei
care au reu¿it så iese din labirint: actori, regizori, spectatori, autoritate
publicå, jurnali¿ti, comunitatea Târgu-Jiului, pe scurt.
Din toate aceste motive, cartea de fa¡å nu este povestea roman¡atå a
unei idei sau a unui ideal, nici o sumå de elogii mai mult sau mai pu¡in
meritate de aceia care s-au dedicat ori doar alåturat Zidirii, ci o cronicå
a na¿terii ¿i copilårei unui Teatru care, de la mersul pe brânci, a ajuns,
în sfâr¿it, så se priveascå în apele oglinzii celorlal¡i.
O cronicå a necesarei lupte cu Minotaurul, mai exact.
Autorul
6
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
CCCCC¢¢¢¢¢TTTTTEEEEEVVVVVAAAAA PPPPPRRRRREEEEECCCCCIIIIIZZZZZÅÅÅÅÅRRRRRIIIII
În multe dintre cronicile prezente în aceastå carte se fac afirma¡ii
nefondate relativ la istoria mi¿cårii teatrale din Tg-Jiu. Autorul rândurilor
de fa¡å se considerå principalul vinovat de aceastå stare de lucruri,
întrucât este cel care le-a pus în circula¡ie - fårå o verificare prealabilå
serioaså ¿i fårå studiu aplicat în arhivele locului - în primul numår al
Caietelor ,,Elvira Godeanu”, în noiembrie 1994.
Din aceastå pricinå, to¡i cei care doresc så cunoascå adevårata cronicå
a vie¡ii teatrale târgujiene - de la 30 august 1834 ¿i pânå la sfâr¿itul
celui de al doilea råzboi mondial/ cu extensie pânå la anul 1960 - sunt
ruga¡i så foloseascå în eventuala documentare informa¡iile aflate în
Artele spectacolului în Gorj, Editura Centrului jude¡ean al crea¡iei, vol.
I, Tg-Jiu, 2002.
Cititorul (cercetåtorul) avizat va putea observa ¿i faptul cå pe
parcursul unor inteviuri sau cronici sunt avansate date contradictorii
referitoare la: ini¡iativa denumirii teatrului, componenta repertorialå a
uneia ori alteia dintre stagiuni, numele regizorilor propu¿i a monta,
durata estimatå a finalizårii noului sediu al teatrului, debutul cronologic,
denumirea, organizatorii ¿i sponsorii Festivalului interna¡ional de teatru
7
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
de la Târgu-Jiu.
Întru limpezirea acestor lucruri, autorul cår¡ii face urmåtoarele
precizåri:
a) Cei (pu¡ini) care ¿i-au asumat crearea ¿i destinul acestui teatru au
avut de fåcut fa¡å la patru tipuri de provocåri:
- constituirea unei trupe teatrale competitive care, pe parcursul
câtorva ani doar, så ajungå så aibå în componen¡a sa actori ¿i regizori
cu studii clasice în propor¡ie de cel pu¡in douå-treimi din numårul total
al arti¿tilor;
- men¡inerea - prin repertoriul prefigurat ¿i montårile realizate de
regizori tineri - a standardului calitativ propus ini¡ial: acela de teatru de
repertoriu, nu de teatru comercial;
- construirea unui sediu cu facilitå¡i tehnice de anvergurå europeanå;
- scrierea unei istorii a mi¿cårii teatrale locale concomitent cu aceea
a cronicii noii institu¡ii de culturå.
De aici: inerente gre¿eli, planuri deseori utopice ¿i, nu de pu¡ine ori,
rezultate sub a¿teptåri.
b) La începutul lunii mai 1993, într-o discu¡ie particularå cu dl.
Mihai Moisescu, consilier ¿i membru în Comisia de culturå a Consiliului
Jude¡ean Gorj ( care mi-a solicitat opinia privind numele noului teatru
- mai exact alegerea acestuia dintre patronimicele Milescu, Tudor
Arghezi ¿i Constantin Brâncu¿i), am sugerat numele de Teatrul ,,Elvira
Godeanu”, bazându-må pe informa¡iile pe care le de¡ineam la acea orå
despre actri¡a originarå din Tg-Jiu, precum ¿i pe faptul cå, în primåvara
anului 1992, nepoata actri¡ei, doamna ing. Maria Simion, îmi fåcuse
onoarea invitårii la spectacolul In memoriam Elvira Godeanu, organizat
de domnia sa ¿i d-¿oara Paraschiva Cocolea, metodist al Casei
municipale de culturå Tg-Jiu;
c) Repertoriul real (pe stagiuni, regizori, colaboråri) este cel
nominalizat în fi¿a de premierå a fiecåreia dintre piesele montate; lipsa
de corelare între informa¡ii, acuzatå mai sus, se datoreazå diferen¡ei -
fire¿ti pânå la un punct - dintre proiectul dezirabil ¿i putin¡a financiarå
¿i logisticå a institu¡iei în cauzå, la un moment dat;
d) Durata construc¡iei sediului a fost determinatå de circumstan¡e
obiective, printre care amintim: costurile mari presupuse de investi¡ie,
modificårile de pre¡ datorate devalorizårii monedei na¡ionale, cuantumul
8
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro
procentului posibil a fi alocat - într-un an sau altul - de la bugetul
Consiliului Jude¡ean Gorj, respectiv Consiliului Municipal Târgu-Jiu;
e) Organizarea unui Festival interna¡ional de teatru a fost/ este legatå
direct de finalizarea sediului, precum ¿i de oportunitå¡ile tehnice pe
care acesta le poate pune la dispozi¡ie organizatorului ¿i competitorilor.
Dincolo de toate aceste tribula¡ii, nu trebuie uitat înså adevårul cå
na¿terea unui teatru este aidoma na¿terii oricårei fiin¡e vii: un miracol
¿i o mântuire. ªi din acest punct de vedere, autorul acestei crestoma¡ii
a fost unul dintre cei favoriza¡i de soartå. A participat, adicå, la toate
momentele transformårii ideii/ idealului mai întâi în proiect, mai apoi
în realitate. Ele, momentele acestea, nu au fost pu¡ine, nici împodobite
prea des cu un covor ro¿u ori înso¡ite de sunete glorioase de trâmbi¡e.
Dimpotrivå, a¿ zice. Dar cel mai dificil dintre toate - asta, dacå am
imagina o scalå a greutå¡ilor întâmpinate din 1993 ¿i pânå aståzi - a fost
a¿teptarea, amânarea de pe un an pe altul din varii motive a terminårii
zidirii. Iar când s-a întâmplat så fie întreagå speran¡a, când a devenit
certitudine deci, subsemnatul, în loc de obosealå, am sim¡it o
indescriptibilå mândrie. Ca så nu cad în påcatul trufiei, am întrebat în
dreapta ¿i-n stânga pe to¡i cei care în ace¿ti ani fuseserå alåturi de Teatru
¿i contribuiserå infinit mai mult decât mine la devenirea lui. Mi-au
mårturisit aceea¿i senza¡ie: de proprietar cu acte în regulå.
Mi-am zis atunci - îmi zic ¿i acum - cå dacå asemenea sentimente
sunt tråite cu aceea¿i intensitate de o întreagå comunitate înseamnå cå
în acest col¡ de lume s-a produs într-adevår o minune. O minune pe
care, în pu¡ine cuvinte, o putem defini astfel: o comunitate s-a descoperit
pe sine vrednicå în a-¿i înnobila sufletul ¿i are de gând så nu uite asta
niciodatå.
9
www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro