Biologie- Manual pentru clasa a XI

131 Pages·13.916 MB·Romanian

by  Cristescu Dan

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII
B
iologie
Probleme fundamentale
ale lumii contemporane
Manual pentru clasa a XI-a
Dan Cristescu
Carmen Sãlãvãstru
Bogdan Voiculescu
Cezar Th. Niculescu
Radu Cârmaciu
(cid:2)
C
ORINT
EDUCAŢIONAL
Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului educa]iei [i cercet\rii nr. 4742 din 21.07.2006, `n urma
evalu\rii calitative organizate de c\tre Consiliul Na]ional pentru Evaluarea [i Difuzarea Manualelor [i este
realizat `n conformitate cu programa analitic\ aprobat\ prin Ordin al ministrului educa]iei [i cercet\rii
nr. 3252 din 13.02.2006.
Date despre autori:
prof. gr. I DAN CRISTESCU, Colegiul Na]ional „Spiru Haret”, Bucure[ti, expert ONU `n domeniile
educa]iei [i form\rii profesionale
dr. CARMEN SÃLÃVÃSTRU,asist. univ. Catedra de fiziologie „N.C. Paulescu”, Universitatea de Medicin\
[i Farmacie „Carol Davila”, Bucure[ti
dr. BOGDAN VOICULESCU, conferenþiar univ., Catedra de anatomie [i embriologie, Universitatea de
Medicin\ [i Farmacie „Carol Davila”, Bucure[ti
prof. univ. dr. CEZAR TH. NICULESCU , fost [ef al Catedrei de anatomie [i embriologie, Universitatea
de Medicin\ [i Farmacie „Carol Davila”, Bucure[ti
prof. univ. dr. RADU CÂRMACIU, fost membru al Academiei de {tiin]e Medicale, fost [ef al Catedrei de
fiziologie „N.C. Paulescu”, Universitatea de Medicin\ [i Farmacie „Carol Davila”, Bucure[ti
Referen]i:
prof. gr. I, Claudia Manuela Neguþ, Colegiul Naþional „Mihai Viteazul”, Bucureºti
prof. univ. dr. Elena Nicolescu, Catedra de fiziologie „N. Paulescu”, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie
„Carol Davila”, Bucureºti
Redactor: Rodica Lungu
Tehnoredactare computerizat\: Liubovi Grecea
Coperta: Valeria Moldovan
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
Manual de biologie: clasa a XI-a/ Dan Cristescu, Carmen Salavastru,
Bogdan Voiculescu, ... - Bucure[ti: Corint Educa]ional, 2014
ISBN 978-606-8609-08-9
I. Cristescu, Dan
II. Salavastru, Carmen
III. Voiculescu, Bogdan
57(075.35)
GRUP EDITORIAL CORINT
Redac]ia [i administra]ia:
Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, Bucure[ti
Tel./Fax: [phone]
Pentru comenzi [i informa]ii, contacta]i:
Editura CORINT EDUCAÞIONAL – Departamentul de Vânz\ri
Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucure[ti, cod po[tal 060012
Tel.: [phone]
Fax: [phone]
E-mail: [email protected]
www.grupulcorint.ro
ISBN: 978-606-8609-08-9
Toate drepturile asupra acestei edi]ii sunt rezervate Editurii CORINT EDUCAÞIONAL,
imprint al GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
Tiparul executat la: Fed Print S.A.
CUPRINS
I. ALC|TUIREA CORPULUI UMAN. . . . . . . . . 4 B. Func]iile de nutri]ie. . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Topografia organelor [i sistemelor de organe . . 4 1. Digestia [i absorb]ia. . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Niveluri de organizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Digestia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Celule, ]esuturi, organe, sisteme de organe, Absorb]ia intestinal\ (la nivelul intestinului
organism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 sub]ire) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Celula. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Digestia, absorb]ia [i secre]ia la nivelul
}esuturile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 intestinului gros. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
2. Circula]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
II. FUNC}ILE FUNDAMENTALE ALE Grupele sangvine — transfuzia. . . . . . . . . . . 85
ORGANISMULUI UMAN. . . . . . . . . . . . . 13 Hemostaza [i coagularea sângelui . . . . . . . . 86
A. Func]iile de rela]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Marea [i mica circula]ie. . . . . . . . . . . . . . . 87
1. Sistemul nervos. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Circula]ia limfatic\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
M\duva spin\rii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Activitatea cardiac\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Encefalul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 3. Respira]ia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Sistemul nervos vegetativ . . . . . . . . . . . . . . 32 Pl\mânii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
2. Analizatorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 4. Excre]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Analizatorul cutanat . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Formarea [i eliminarea urinei . . . . . . . . . . 103
Analizatorul kinestezic. . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Compozi]ia chimic\ a urinei. . . . . . . . . . . . 105
5. Metabolismul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Analizatorul olfactiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Metabolismul intermediar . . . . . . . . . . . . . 108
Analizatorul gustativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Metabolismul energetic. . . . . . . . . . . . . . . 111
Analizatorul vizual. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Rolul [i valoarea energetic\ a nutrimentelor . . 113
Analizatorul acustico-vestibular. . . . . . . . . . . 49
Vitaminele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
3. Glandele endocrine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Hipofiza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 C. Func]ia de reproducere . . . . . . . . . . . . . . 116
Glandele suprarenale . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Sistemul reproduc\tor . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
Tiroida . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Aparatul genital feminin . . . . . . . . . . . . . . 116
Paratiroidele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Aparatul genital masculin . . . . . . . . . . . . . 117
Pancreasul endocrin. . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 Fiziologia organelor de reproducere . . . . . . 119
Epifiza (glanda pineal\) . . . . . . . . . . . . . . . . 60 S\n\tatea reproducerii . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Timusul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Planning familial. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
4. Mi[carea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Concep]ie [i contracep]ie . . . . . . . . . . . . . 122
Sistemul osos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Sarcina [i na[terea . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Articula]iile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 D. Organismul — un tot unitar. . . . . . . . . . . 124
Sistemul muscular. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Homeostazia mediului intern . . . . . . . . . . . . . 124
3
Alc\tuirea corpului uman
I. ALCÃTUIREA
CORPULUI UMAN 1
2
Topografia organelor
3
ºi sistemelor de organe
În corpul omenesc, celulele ºi þesuturile alcãtuiesc
organe ºi sisteme de organe.
4
Organele sunt formate din grupãri de celule ºi
þesuturi care s-au diferenþiat în vederea îndeplinirii
anumitor funcþii în organism. Organele nu funcþionea-
5
zã izolat în organism, ci în strânsã corelaþie unele cu
altele. Pentru organele interne, se foloseºte curent
termenul de viscere. Fig. 1. Vedere anterioar\ a cavit\]ilor trunchiului: cavitatea toracic\
Sistemele de organe sunt unitãþi morfologice care (1. mediastin; 2. cavitate pleural\; 3. cavitate pericardial\); cavitatea
abdominal\ (4); cavitatea pelvian\ (5).
îndeplinesc principalele funcþii ale organismului: de
relaþie, de nutriþie ºi de reproducere.
Axul longitudinal, axul lungimii corpului, este ver-
Segmentele corpului uman
tical la om ºi are doi poli: superior (cranial) ºi inferior
Corpul uman este alcãtuit din: cap, gât, trunchi ºi
(caudal). El pleacã din creºtetul capului ºi merge pânã
membre. Capul, împreunã cu gâtul, formeazã extremi-
la nivelul spa]iului delimitat de suprafa]a t\lpilor.
tatea cefalicã a corpului.
Axul sagital sau anteroposterior este axul grosi-
Capuleste alcãtuit din partea cranianã, care cores-
mii corpului. Are un pol anterior ºi altul posterior.
punde neurocraniului (cutia cranianã), ºi partea facia-
Axul transversal corespunde lãþimii corpului.
lã, care corespunde viscerocraniului (faþa).
Este orizontal ºi are un pol stâng ºi altul drept.
Gâtul este segmentul care leagã capul de trunchi
Planurile. Prin câte douã din axele amintite trece
ºi prezintã elemente somatice (muºchi, oase, articula-
câte un plan al corpului.
þii) [i viscere (laringe, trahee, esofag, tiroid\, parati-
Planul sagital trece prin axul longitudinal ºi sagi-
roide etc).
tal. Planul care trece prin mijlocul corpului (median),
Trunchiul (fig. 1, 2) este format din torace, abdo-
împãrþindu-l în douã jumãtãþi simetrice, se numeºte
men ºi pelvis. În interiorul lor se gãsesc cavitãþile:
toracicã, abdominalã ºi pelvianã, care adãpostesc vis-
cerele. Cavitatea toracicã este separatã de cavitatea
abdominalã printr-un muºchi numit diafragmã.
Cavitatea abdominalã se continuã cu cea pelvianã,
1
care este limitat\ inferior de diafragma perinealã.
Membrele. Cele superioare se leagã de trunchi 9
2
prin centura scapularã; porþiunea lor liberã are trei
segmente: braþ, antebraþ [i mânã; cele inferioare se
leagã de trunchi prin centura pelvianã, ºi porþiunea lor
3
liberã prezintã, de asemenea, trei segmente: coapsã, 8
gambã ºi picior. 4
Planuri ºi raporturi anatomice
7 5
Pentru precizarea poziþiei segmentelor care alcã-
6
tuiesc corpul omenesc se folosesc, ca elemente de
orientare, axe ºi planuri (fig. 3).
Corpul omenesc este alc\tuit dupã principiul sime-
triei bilaterale, fiind un corp tridimensional, cu trei axe
ºi trei planuri. Fig. 2. Subdiviziunile cavit\]ii abdominale:1. epigastru; 2. hipocondru
stâng; 3. abdomen lateral stâng; 4. periombilical; 5. inghinal stâng;
Axele corespund dimensiunilor spaþiului ºi se în-
6. hipogastru; 7. inghinal drept; 8. abdomen lateral drept; 9. hipocon-
tretaie în unghi drept. dru drept.
4
Celula
plan medio-sagital. Planul medio-sagital este planul axe ºi planuri se folosesc ºi pentru precizarea poziþiei
simetriei bilaterale. elementelor componente la nivelul fiecãrui organ.
Planul frontal merge paralel cu fruntea ºi trece Nomenclatura anatomicã
prin axul longitudinal ºi cel transversal. El împarte Odatã cu axele ºi planurile corpului a]i fãcut cu-
corpul într-o parte anterioarã (ventralã) ºi alta poste- noºtinþã cu unii termeni: cranial, caudal, ventral, dor-
rioarã (dorsalã). sal, medial, lateral, sagital, frontal, transversal.
Planul transversal sau orizontal trece prin axul sa- Când se vorbeºte de membrele corpului, se folo-
gital ºi transversal. El împarte corpul într-o parte supe- sesc termenii proximal, pentru formaþiunile mai
rioarã (cranialã) ºi alta inferioarã (caudalã). Planul trans- apropiate de centuri, ºi distal, pentru cele mai înde-
versal este numit planul metameriei corpului. Aceste pãrtate.
La mânã, se foloseºte termenul volar sau palmar,
Ax longitudinal pentru formaþiunile palmei, iar la picior, termenii plan-
Plan sagital tar, pentru forma]iunile din talpa piciorului ºi dorsal,
Plan frontal pentru formaþiunile superioare ale labei piciorului.
Superficialºi profundsunt termeni care aratã gradul
de apropiere faþã de suprafaþa corpului.
Ax transversal
CUVINTE CHEIE
organe, sisteme, viscere, sagital, longitudinal,
Ax sagital
transversal, proximal, distal, palmar, plantar, volar
Plan transversal
TEME {I APLICA}II
(cid:153) Gãsiþi rãspunsul greºit.
Planurile de orientare ale corpului sunt: a. sagital;
b. frontal; c. longitudinal; d. transversal.
(cid:154) Completaþi spaþiile punctate cu termenii cores-
punzãtori.
Planul frontal merge paralel cu ………………….. ºi
trece prin axul ………………….. ºi axul ………………….. El
împarte corpul într-o parte ……………………… ºi alta
………………….. .
Fig. 3. Planuri [i axe ale corpului.
Forma celulelor este legatã de funcþia lor. Iniþial,
Niveluri de organizare
toate au formã globuloasã, dar ulterior pot deveni fusi-
forme, stelate, cubice, cilindrice etc.; unele, cum sunt
Celule, ]esuturi, organe, sisteme celulele sangvine, ovulul, celulele adipoase sau carti-
laginoase, îºi pãstreazã forma globuloasã.
de organe, organism
Dimensiunile celulelor variazã în funcþie de spe-
cializarea lor, de starea fiziologicã a organismului, de
Exist\ diferite niveluri de organizare a corpului
condiþiile mediului extern, vârstã etc. Exemple: hema-
uman, fiecare contribuind `n final la cel morfo-func]io-
tia — 7,5μ, ovulul — 150–200μ, fibra muscularã stria-
nal al `ntregului organism (fig. 4).
tã — 5–15cm; media se considerã 20–30μ.
Celula
Structura celulei
Celula este unitatea de bazã morfofuncþionalã ºi În alcãtuirea celulei distingem trei pãrþi compo-
geneticã a organizãrii materiei vii. Poate exista singurã nente principale: 1. membrana celularã; 2. citoplasma;
sau în grup, constituind diferite þesuturi. 3. nucleul.
5
Alc\tuirea corpului uman
1
2
3
8
4
7
5
9
6
Fig. 4. Niveluri de organizare a corpului uman: 1. atom; 2. molecul\; 3. macromolecul\; 4. organit;
5. celul\; 6. ]esut; 7. organ; 8. sistem de organe; 9. organism.
1. Membrana celularã (membrana plasmaticã, plas- internã a membranei, precum ºi transmembranar. De-
malema) înconjoarã celula, îi conferã forma ºi separã oarece proteinele nu sunt uniform distribuite în cadrul
structurile interne ale celulei de mediul extracelular. structurii lipidice, acest model structural a fost denu-
Este alcãtuitã, în principal, din fosfolipide ºi proteine. mit modelul mozaic fluid (fig. 5). Membrana conþine
Fosfolipidele sunt astfel dispuse, încât porþiunea lor ºi glucide (glicoproteine ºi glicolipide), ataºate pe faþa
hidrofilã formeazã un bistrat, în interiorul cãruia se ei externã. Acestea sunt puternic încãrcate negativ.
aflã cuprinsã porþiunea lor hidrofobã. Acest miez
hidrofob restricþioneazã pasajul transmembranar al 14 1
moleculelor hidrosolubile ºi al ionilor. Componenta 2
proteicã este cea care realizeazã funcþiile specializate
13
ale membranei ºi mecanismele de transport trans- 3
membranar. Proteinele se pot afla pe faþa externã sau 12
4
1
11
7 5
3
6
6
7
8
4 10
4a 9
5 4b 2 Fig. 6. Organizarea general\ a celulei: 1. aparat Golgi; 2. membran\
nuclear\; 3. mitocondrie; 4. lizozom; 5. cromatin\; 6. membran\
Fig. 5. Modelul mozaic fluid al membranei celulare: 1. spa]iu celular\; 7. reticul endoplasmatic rugos; 8. citoplasm\; 9. ribozom;
extracelular; 2. spa]iu intracelular; 3. proteine; 4. fosfolipid (a. stra- 10. reticul endoplasmatic neted; 11. nucleu; 12. centriol; 13. nucleol;
turi hidrofile, b. strat hidrofob); 5. colesterol; 6. glicolipid; 7. glucid. 14. granul\ de secre]ie.
6
Celula
La unele celule, citoplasma prezintã diferite prelun- sistem coloidal, în care mediul de dispersie este apa,
giri acoperite de plasmalemã. Unele pot fi temporare iar faza dispersatã este ansamblul de micelii coloi-
ºi neordonate, de tipul pseudopodelor (leucocitele), dale ce se gãsesc în miºcare brownianã. Funcþional,
altele permanente: microvili (epiteliul mucoasei intes- citoplasma are o parte nestructuratã, hialoplasma, ºi
tinului, epiteliul tubilor renali), cili (epiteliul mucoasei o parte structuratã, organitele celulare (fig. 6). Aces-
traheei) sau desmozomi, corpusculi de leg\tur\ care tea sunt de douã tipuri: comune tuturor celulelor, ºi
solidarizeazã celulele epiteliale. specifice, prezente numai în anumite celule, unde
2. Citoplasma are o structurã complexã, la nivelul îndeplinesc funcþii speciale.
ei desfãºurându-se principalele funcþii vitale. Este un
a. Organite comune
Organite Structurã Funcþii
1. Reticulul Sistem canalicular, care leagã plasmalema de stratul extern al mem- Sistem circulator intracitoplas-
endoplasmatic (RE) branei nucleare matic
RE neted Reþea de citomembrane cu aspect diferit, în funcþie de activitatea Rol important în metabolis-
celularã mul glicogenului
RE rugos (ergasto- Formã diferenþiatã a RE. Pe suprafaþa externã a peretelui mem- Rol în sinteza de proteine
plasma) branos prezintã ribozomi
2. Ribozomii Organite bogate în ribonucleoproteine, de forma unor granule Sediul sintezei proteice
(corpusculii lui ovale sau rotunde (150–250 Å). Existã ribozomi liberi în matricea
Palade) citoplasmaticã ºi asociaþi RE neted, care formeaz\ ergastoplasma
(RE rugos)
3. Aparatul Golgi Sistem membranar format din micro- ºi macrovezicule ºi din cis- Excreþia unor substanþe celu-
(dictiozomi) terne alungite, situat în apropierea nucleului, în zona cea mai lare
activã a citoplasmei
4. Mitocondriile Formã ovalã, rotundã, cu un perete de structurã trilaminarã (lipo- Sediul fosforilãrii oxidative, cu
proteicã). Prezintã un înveliº extern (membrana externã), urmat de eliberare de energie
un interspaþiu, ºi, spre interior, o membran\ internã, plicaturatã,
formând creste mitocondriale. În interior se gãseºte matricea mito-
condrialã, în care se aflã sistemele enzimatice care realizeazã fos-
forilarea oxidativã (sinteza ATP)
5. Lizozomii Corpusculi sferici rãspândiþi în întreaga hialoplasmã. Conþin enzi- Digerarea substanþelor ºi par-
me hidrolitice, cu rol important în celulele fagocitare (leucocite, ticulelor care pãtrund în celu-
macrofage) lã, precum ºi a fragmentelor
de celule sau þesuturi
6. Centrozomul Situat în apropierea nucleului, se manifest\ în timpul diviziunii ce- Rol în diviziunea celularã
lulare. Este format din doi centrioli cilindrici, orientaþi perpendicu- (lipseºte în neuroni)
lar unul pe celãlalt ºi înconjuraþi de o zonã de citoplasmã vâscoasã
(centrosferã)
b. Organite specifice 3. Nucleul este o parte constitutivã principalã, cu
Miofibrilele sunt elemente contractile din sarco- rolul de a coordona procesele biologice celulare
plasma fibrelor musculare. fundamentale (conþine materialul genetic, contro-
Neurofibrilele constituie o reþea care se întinde leazã metabolismul celular, transmite informaþia
în citoplasma neuronului, `n axoplasm\ [i `n dendrite. geneticã). Poziþia lui în celulã poate fi centralã sau
Corpii Nissl (corpii tigroizi) sunt echivalenþi ai excentricã (celule adipoase, mucoase). Are, de obi-
ergastoplasmei pentru celula nervoasã. cei, forma celulei.
În afara organitelor comune ºi specifice, `n citoplas- Numãrul nucleilor. Majoritatea celulelor sunt
m\ se mai gãsesc ºi incluziunile citoplasmatice, care au mononucleate, dar pot exista ºi excepþii: celule binu-
caracter temporar ºi sunt reprezentate prin granule de cleate (hepatocitele), polinucleate (fibra muscularã
substanþã de rezervã, produºi de secreþie ºi pigmenþi. striatã), anucleate (hematia adultã).
7
Alc\tuirea corpului uman
Dimensiunile nucleului pot fi între 3 ºi 20μ, Transportul transmembranar
corespunz\tor ciclului funcþional al celulei, fiind în
Membrana celularã prezintã permeabilitate selec-
raport de 1/3–1/4 cu citoplasma.
tivã pentru anumite molecule ºi majoritatea ionilor.
Structura nucleului cuprinde membrana nucle-
Aceasta permite un schimb bidirecþional de substan-
arã, carioplasma ºi unul sau mai mulþi nucleoli.
þe nutritive ºi produºi ai catabolismului celular, pre-
Membrana nuclearã, poroasã, este dublã, cu struc-
cum ºi un transfer ionic, care determinã apariþia cu-
turã trilaminatã, constituitã din douã foiþe, una exter-
renþilor electrici.
nã, spre matricea citoplasmaticã, ce prezintã ribozomi
Mecanismele implicate în transportul transmem-
ºi se continuã cu citomembranele reticulului endo-
branar pot fi grupate în douã categorii principale: me-
plasmic, alta internã, aderentã miezului nuclear. Între
canisme care nu necesitã prezenþa unor proteine
cele douã membrane existã un spaþiu numit spaþiu
membranare transportoare (cãrãuºi) ºi mecanisme
perinuclear. Sub membranã se aflã carioplasma, o
care necesitã prezenþa unor astfel de proteine. Din
soluþie coloidalã cu aspect omogen. La nivelul ei,
existã o reþea de filamente subþiri, formate din granu- prima categorie fac parte difuziunea ºi osmoza, iar din
laþii fine de cromatinã, din care, la începutul diviziunii a doua, difuziunea facilitatã ºi transportul activ.
celulare, se formeazã cromozomii, alc\tui]i din ADN, Un alt mod de a clasifica transportul transmem-
ARN cromozomal, proteine histonice [i nonhistonice, branar ]ine cont de consumul energetic necesar pen-
cantit\]i mici de lipide [i ioni de Ca [i Mg. tru realizarea lui. Astfel, existã transport pasiv, care
nu necesitã energie pentru a se desfãºura ºi cuprinde
difuziunea, osmoza ºi difuziunea facilitatã, ºi trans-
CUVINTE CHEIE port activ, care necesitã cheltuialã energeticã (ATP).
〈 Mecanisme care nu utilizeazã proteine
membran\ celular\, citoplasm\, nucleu, ovul, sper-
transportoare
mie, ribozomi, reticul endoplasmatic, mitocondrii,
Difuziunea (fig. 7). Moleculele unui gaz, ca ºi mo-
lizozomi, centrozom, nucleoli, aparat Golgi
leculele ºi ionii aflaþi într-o soluþie, se g\sesc într-o
miºcare dezordonatã permanentã, rezultat al energiei
lor. Aceastã miºcare, numitã difuziune, determinã rãs-
pândirea uniformã a moleculelor într-un volum dat de
TEME {I APLICA}II gaz sau soluþie. De aceea, ori de câte ori existã o dife-
renþã de concentraþie (gradient de concentraþie) între
Coloana din stânga cuprinde organitele comune din
douã compartimente ale unei soluþii, miºcarea mole-
citoplasm\, iar cea din dreapta, unele dintre func]iile
cularã tinde sã elimine aceastã diferenþã ºi sã distri-
acestora. Asocia]i organitele cu func]iile cores-
buie moleculele uniform.
punz\toare:
Datoritã structurii sale, membrana celularã nu
1. ribozomii a. circula]ia intracitoplas-
matic\ reprezintã o barierã în difuziunea moleculelor nepo-
2. mitocondriile b. sinteza proteic\ larizate (liposolubile), de exemplu O sau hormonii
2
3. reticulul c. fosforilarea oxidativ\ cu
endoplasmatic eliberare de energie 1
4. aparatul Golgi d. excre]ia unor substan]e
celulare
2
5. lizozomii e. rol `n diviziunea celular\
6. centrozomul f. digestie intracelular\
3 3
Proprietãþile celulei
Celulele au o serie de proprietãþi generale ºi spe-
ciale, care le asigurã îndeplinirea rolului specific în
ansamblul organismului. Dintre aceste propriet\]i, sin-
teza proteicã, reproducerea celularã [i metabolismul
celular au fost deja studiate. Propriet\]i importante ale Interior Membran\ Exterior
celulei sunt `ns\ atât transportul transmembranar, cât
ºi potenþialul de membranã. Fig. 7. Difuziunea:1. ioni; 2. protein\ integrat\; 3. straturi fosfolipidice.
8