apa (dulce)

118 Pages·2012·2.87 MB·Romanian

RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11

~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~

CAPITOLUL 3 - APA (DULCE)

Apa reprezintă o resursă naturală
regenerabilă, vulnerabilă şi limitată,
element indispensabil pentru viaţă şi
pentru societate, materie primă
pentru activităţi productive, sursă de
energie şi cale de transport, factor
determinant în menţinerea echilibrului
ecologic.
În condiţiile dezvoltării intense a
industriei, a creşterii gradului de
urbanizare şi a schimbării nivelului de
trai, apa îşi accentuează importanţa
sa fundamentală, ca element
indispensabil vieţii, dar şi ca materie
primă pentru industrie, sursă de energie, cale de transport, factor esenţial al mediului
ambiant.
Monitorizarea calităţii apei implică monitorizarea tuturor elementelor incluse în
subsistemele: ape de suprafaţă (râuri, lacuri), ape subterane şi ape uzate. Dreptul de
folosinţă a apei şi obligaţiile corespunzătoare se exercită în conformitate cu prevederile
legislaţiei în vigoare care are ca scop principal protejarea şi conservarea resurselor de apă.
Administraţia Naţională Apele Române aplică strategia şi politica naţională în domeniul
gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, scop în care acţionează pentru
cunoaşterea resurselor de apă, conservarea, folosirea raţională şi protecţia resurselor de
apă împotriva epuizării şi degradării, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile,
prevenirea efectelor distructive ale apelor, reconstrucţia ecologică a cursurilor de apă,
asigurarea supravegherii hidrologice şi hidrogeologice, implementarea prevederilor
legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a
resuselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.
Principalul instrument de lucru este Directiva Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei, care
constituie o abordare nouă în domeniul gospodăririi apelor, obiectivul central al acesteia
fiind acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de
suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi
artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”. Conform acestei Directive,
Statele Membre ale Uniunii Europene trebuie să asigure atingerea stării bune a tuturor
apelor de suprafaţă până în anul 2015.
Directiva Cadru în domeniul apei recunoaşte bazinul hidrografic ca unitate naturală şi
fundamentală pentru formarea, utilizarea şi protecţia apelor şi propune un sistem de analiză
şi planificare la nivelul acestuia, în vederea coordonării în mod raţional şi coerent a
măsurilor de protecţie şi îmbunătăţire a stării mediului acvatic, care vor fi înglobate în Planul
de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH).
Planul de Management al Bazinului Hidrografic reprezintă principalul instrument de
implementare a Directivei Cadru în domeniul apei. Prin conţinutul său complex, Planul de
Management devine un instrument de analiză şi planificare în domeniul apelor, elaborat la
nivelul întregului bazin hidrografic. Prin acesta sunt stabilite obiective ţintă pe o perioadă,
pe baza analizei stării corpurilor de apă.
C A P I T O L U L 3 – A P A 62

AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI
RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11

~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~

3.1. Resursele de apă, cantităţi şi fluxuri

Resursele de apă ale Regiunii Sud Est sunt constituite din:
(cid:1) apele de suprafaţă, reprezentate de râuri şi lacuri
(cid:1) apele subterane, asigurate de apele freatice în apele de adâncime.

3.1.1. Resursele de apă- cantităţi

(cid:1) Surse de apă de suprafaţă
• teoretice: 4.919.357,1 mii mc
• utilizabile: 1.259.326,8 mii mc
(cid:1) Surse de apă subterană
• teoretice: 2.964.105,3 mii mc
• utilizabile: 1.198.631,1 mii mc
Tabel 3.1.1.1 (mii mc)
Resursa de suprafaţă Resursa din subteran
Judeţul
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Brăila 2.799.514 650.910 1.919.200 497.550
Buzău 906.897 104.030 403.700 188.000
Constanţa 176.514 60.006 294.284,7 238.984,1
Galaţi* - 183.000 - 22.900
Tulcea 196.432,17 51.380,8** 1.920,666 95.197**
Vrancea 840.000 210.000 345.000 156.000
TOTAL 4.919.357,1 1.259.326,8 2.964.105,3 1.198.631,1
* Defalcarea resursei teoretice se face de către institute de cercetare.
**Resursele sunt calculate pe total spaţiu hidrografic Dobrogea-Litoral(inclusiv judeţul
Constanţa)

3.1.2. Prelevări de apă (fluxuri)

Sursele de apă aferente fiecărui bazin hidrografic din Regiunea Sud Est, sunt redate în
tabelul nr. 3.1.2.1.
Tabel 3.1.2.1 (mii mc)
Prelevări din surse de Prelevări din surse
Judeţul Total prelevări
suprafaţă subterane
Brăila 163.942,569 4.402,065 168.344,634
Buzău 6.138,5 19.451,8 25.590,3
Constanţa 17.549,675 47.071,277 64.620,952
Galaţi 109.349 12.217 121.566
Tulcea 55.270,9 7.064,9 62.335,8
Vrancea 914,1 12.567,3 13.481,35
TOTAL 455.939,03

Prelevările de apă în Regiunea Sud Est au crescut uşor de la 426.597,86 mii mc în
anul 2010, la 455.939,03 mii mc în anul 2011, cu o mai mare pondere a prelevării din
sursa de suprafaţă, faţă de cea subterană.

C A P I T O L U L 3 – A P A 63

AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI
RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11

~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~

Indexul de exploatare (%) – ponderea volumului anual total de apă prelevată în totalul
volumului resursei anuale este în anul 2011 de 18,54%.

3.1.3. Cerinţa/prelevarea de apă pe surse şi utilizări

Tabel 3.1.3.1 (mii mc)
Cerinţa de apă Prelevări de apă Gradul
Bazinul
de
Hidrografic/
Valoarea Valoarea utilizare
judeţ Activitatea Activitatea
(mii. mc) (mii.mc) (%)
Galaţi
populaţie 310 populaţie 514 166
BH Prut industrie 17945 industrie 16105 90

agricultură 10 agricultură 13 128
TOTAL 18265 TOTAL 16632 91
populaţie 7449 populaţie 7534 101
industrie 7245 industrie 3665 51
BH Bârlad+
Afl. Siret
agricultură 32138 agricultură 11958 37
TOTAL 46832 TOTAL 23157 49
populaţie 25339 populaţie 22045 87
industrie 71240 industrie 53758 75
BH Dunăre
agricultură 61893 agricultură 5974 10
TOTAL 158472 TOTAL 81777 52

Brăila
populaţie 20893 populaţie 18747,085 89,7
industrie 131507,1 industrie 38334,392 21,5
BH Dunăre
agricultură 226203,7 agricultură 100849,0047 44,6
TOTAL 378603,8 TOTAL 157930,524 41,7
populaţie 1143 populaţie 1061,659 93
industrie 220,5 industrie 238,558 108
BH Siret
Buzau
agricultură 19820,8 agricultură 9113,893 46
TOTAL 21184,3 TOTAL 10414,11 49
C A P I T O L U L 3 – A P A 64

AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI
RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11

~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~

Cerinţa de apă Prelevări de apă Gradul
Bazinul
de
Hidrografic/
Valoarea Valoarea utilizare
judeţ Activitatea Activitatea
(mii. mc) (mii.mc) (%)
Tulcea
populaţie 1837 populaţie 2355,5 128,2
industrie 104 industrie 67,8 65,2
BH Litoral
agricultură 816 agricultură 719,5 88,2
TOTAL 2757 TOTAL 3142,8 114
populaţie 15649 populaţie 14113,9 90,2
industrie 14939 industrie 13295,8 89
BH Dunăre
agricultură 27016 agricultură 31783,3 117,6
TOTAL 57604 TOTAL 59193 103,27
Buzău
populaţie 15395 populaţie 11096 72
BH Buzău industrie 9787 industrie 6142 63

agricultură 40031 agricultură 4732 12
TOTAL 65213 TOTAL 21970 34
populaţie 88 populaţie 317 360
industrie 1660 industrie 493 30
BH Dunăre
(Călmăţui)
agricultură 12 agricultură 23 189
TOTAL 1750 TOTAL 833 47
populaţie 62 populaţie 144 231
industrie 515 industrie 174 34
BH Ialomiţa
(Sărata)
agricultură 88 agricultură 104 118
TOTAL 666 TOTAL 422 63
populaţie 3020 populaţie 2229 74
industrie industrie
61 34 55

BH Siret agricultură 214 agricultură 103 48
TOTAL 3296 TOTAL 2366 72
C A P I T O L U L 3 – A P A 65

AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI
RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11

~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~

Cerinţa de apă Prelevări de apă Gradul
Bazinul
de
Hidrografic/
Valoarea Valoarea utilizare
judeţ Activitatea Activitatea
(mii. mc) (mii.mc) (%)
Constanţa
populaţie 76102,32 populaţie 64148,278 -
BH industrie 2662246,332 industrie 2586172,291 -
Dunăre+BH
Litoral agricultură 36184,261 agricultură 29969,96 -
TOTAL 2774532,913 TOTAL 2680290,529 96,6
Vrancea
populaţie 11973 populaţie 9274,2 -
industrie 5207,6 industrie 3570,64 -
BH Siret
agricultură 3418,1 agricultură 636,51 -
TOTAL 20598,7 TOTAL 13481,35 -

Notă: În categoria Populaţie se încadrează unităţi de gospodărie comunală pentru populaţie.
În categoria Industrie se încadrează: servicii, alte activităţi, unităţi industriale, unităţi de construcţii
montaj, unităţi de gospodărire comunală pentru industrii, termocentrale în limita volumului de apă
asigurat, unităţi de transport.
În categoria Agricultură se încadrează: unităţi agrozootehnice de tip industrial, irigaţii, piscicultură,
păstrăvării.

3.2. Apele de suprafaţă

Apele de suprafaţă îşi modifică compoziţia datorită folosirii lor în diverse scopuri şi
îndeosebi după deversări de ape reziduale care pot denatura proprietăţile fizico-chimice şi
biologice ale apei atunci când nu se respectă regulile igienice la deversarea lor.
Supravegherea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă se realizează prin urmărirea în
cadrul monitoringului de supraveghere (campanii lunare şi trimestriale) a indicatorilor fizico-
chimici, biologici şi bacteriologici.
Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei se realizează pe corpuri de apă, în conformitate
cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei, atât pentru
corpurile de apă monitorizate cât şi pentru corpurile de apă nemonitorizate (prin procedura
de grupare a corpurilor de apă).
Directiva Cadru Apa defineşte în Art.2 starea apelor de suprafaţă prin starea ecologică şi
starea chimică.
Starea ecologică se referă la structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice, fiind definită
în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apă, prin elementele de calitate
biologice, elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru
cele biologice, precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici).
C A P I T O L U L 3 – A P A 66

AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI
RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11

~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~

Starea chimică bună a apelor de suprafaţă este starea chimică atinsă de un corp de apă la
nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu,
stabilite prin Acte legislative Comunitare.
Standardele de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt definite drept concentraţiile de
poluanţi ce nu trebuie depăşite, pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a
mediului. Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate
pentru mediu nu îndeplinesc obiectivul de stare chimică bună. In evaluarea stării chimice,
substanţele prioritare prezintă relevanţă, iar valorile standardelor de calitate pentru mediu
(EQS - SCM) sunt stabilite în Directiva privind standardele de calitate a mediului în
domeniul apei - Directiva 2008/105/EC.
Evaluarea stării corpului de apă în care există mai multe secţiuni de monitoring se
realizează având în vedere starea rezultată în urma prelucrării datelor din toate secţiunile
reprezentative pentru caracterizarea corpului de apă analizat. În evaluarea stării ecologice
numai pe baza elementelor biologice se va face media aritmetică dintre stările celor „n”
secţiuni de pe corp.
Evaluarea stării corpului de apă în care nu există nici o secţiune de monitoring se
determină având în vedere starea corpurilor de apă la nivelul grupării corpurilor de apă
realizată pentru scopul monitorizării (corpurile de apă similare - care au aceeaşi tipologie şi
aceleaşi tipuri şi intensităţi ale presiunilor), menţionându-se „confidenţa medie de evaluare”
din considerente de grupare a corpurilor de apă. Elementele de calitate fizico-chimice
generale suport pentru elementele biologice, necesare în evaluarea stării ecologice a
corpurilor de apă sunt:
o condiţii termice: temperatură apă, temperatură aer;
o nutrienţi: N-NH , N-NO , N-NO , P-PO , P total, N Kjeldahl, N total;
4 2 3 4
o starea acidifierii: pH, alcalinitate;
o condiţii oxigenare: oxigen dizolvat, grad saturaţie oxigen, CBO5, CCOCr,
CCOMn, COT, COD;
o condiţii de salinitate: reziduu fix, conductivitate.
Elementele de calitate fizico-chimice din grupa „poluanţi specifici” pentru care s-au introdus
valori, sunt:
o substanţe sintetice (organice şi anorganice): Detergenţi anion-activi, Fenol,
Cianuri totale, Toluen, Xileni (suma), Acenaften, PCB 28, PCB 52, PCB 138, PCB
180, PCB 153, PCB 118, PCB 101, PCB-uri (suma de 7)
o substanţe nesintetice (metale): Cu dizolvat, Cu total, Cr total dizolvat, Cr total
total, Zn dizolvat, Zn total, As dizolvat
Elementele de calitate biologice pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt:
o Fitoplancton
o Fitobentos
o Nevertebrate bentice
o Pesti
Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă există limită doar pentru indicatorii
subliniaţi, indicatori care au fost luaţi în considerare la evaluarea stării ecologice.
Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte
starea ecologică şi respectiv scorul aferent: stare foarte bună, stare bună, stare
moderată, stare slabă, stare proastă.
C A P I T O L U L 3 – A P A 67

AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI
RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11

~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~

În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei (60/2000/UE), pentru evaluarea stării
ecologice a poluanţilor specifici, atât de tip sintetic (organice) cât şi nesintetice (metale), se
procedează după cum urmează:
- în cazul substanţelor nesintetice (metale) evaluarea se realizează funcţie de concentraţia
„fracţiunii dizolvate” în coloana de apă;
- pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în
coloana de apă;
- pentru fiecare substanţă se calculează concentraţia medie anuală (medie aritmetică):
= în situaţia in care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se
calculează „media aritmetică” anuală a concentraţiei;
= în situaţia în care se înregistrează şi valori sub limita de detecţie, acestea se
înlocuiesc cu LD/2, apoi se calculează mediana datelor.
În cazul stării chimice clasificarea se face astfel: stare chimică bună, stare chimică
proastă.
La evaluarea stării chimice s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de
calitate pentru mediu, pentru substanţele prioritare. Monitorizarea substanţelor periculoase
şi prioritar periculoase s-a efectuat doar pe corpurile unde aceste substanţe au fost
identificate în urma screeningului.

Schema rolului relativ al elementelor de calitate biologice, hidromorfologice şi fizico-
chimice în clasificarea stării ecologice (Ghidul REFCOND, 2003)

V alorile estimate
p entru elementele DA Condiţiile fizico- DA Condiţiile hidro - DA Starea
biologice de calitate chimice ating morfologice ating
foarte
ating condiţiile de starea foarte bună? starea foarte bună?
referinţă? bună

NU
NU
NU

Condiţiile fizico-
DA chimice (a) asigură DA
Valorile estimate activitatea Starea bună
pentru elementele ecosistemului şi (b)
biologice de calitate ating EQSs pentru
se abat p uţin de la poluanţii specifici?
condiţiile d e referinţă
NU
?

NU Abaterea
DA
este Starea moderată
moderată?

Clasificarea în

funcţie de Mai mare
abater ea DA
biolog ică faţă Abaterea este Starea slabă
majoră?
de con diţiile de
referin ţă?
Mai mare

Starea proastă

C A P I T O L U L 3 – A P A 68

AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI
RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11

~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~

3.2.1. Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine
hidrografice în Regiunea Sud Est

Principalele ape curgătoare de pe teritoriul judeţului Brăila sunt:

Tabel 3 2.1.1.
Lungime în judeţul Brăila
Curs de apă
(km)
Dunăre 86
Buzău 120
Călmăţui 90
Siret 55

În judeţul Brăila, în anul 2011 monitorizarea din punct de vedere a calităţii apelor râurilor
interioare s-a făcut de către Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa.
Starea calităţii râurilor este dată de evaluarea stării ecologice a corpului de apă realizată
prin integrarea stării dată de toate elementele de calitate biologice cu starea dată de toate
elementele de calitate fizico-chimice generale şi poluanţii specifici.

(cid:1) Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă în anul 2011

Tabel 3.2.1.2
Repartiţia
lungimilor
Repartiţia lungimilor conform evaluării
conform
stării ecologice
evaluării
Lungime stării chimice
monitori
gBhriadazfriionc Lutn(okgtmaiml)a e a zată (km) F. Bun ă Bun ă Moderat ă Slab ă Proast ă Bun ă Proast ă
Lungime
nemonitoriz Km Km Km Km Km Km Km
ata (km)
128 - - 128 - - 128 -
Buzău 170
42 - - 42 - - 42 -
83 - - 83 - - 83 -
Dunăre 100
17 - - 17 - - 17 -

C A P I T O L U L 3 – A P A 69

AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI
RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11

~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~

(cid:1) Ponderea tipului de calitate din lungimea evaluată(%)
Tabel 3.2.1.3
Repartiţia lungimilor
Repartiţia lungimilor conform evaluării stării ecologice conform evaluării stării
chimice
Lungimea
B.H. Denumire râu
totală (km)
F. Bună Bună Moderată Slabă Proastă Bună Proastă
Km % Km % Km % Km % Km % Km % Km %
Buzău Buzău 128 - - - - 128 100 - - - - 128 100 - -
Buzău Valea Boului 19 - - - - 19 100 - - - - 19 100 - -
Buzău Buzoel 23 - - - - 23 100 - - - - 23 100 - -
Dunăre Călmăţui 83 - - - - 83 100 - - - - 83 100 - -
Dunăre Buzoel 17 - - - - 17 100 - - - - 17 100 - -

C A P I T O L U L 3 – A P A 70

AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI
RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11

~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~

(cid:1) Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi stării chimice pentru corpurile de apă de suprafaţă naturale/puternic modificate şi
artificiale (râuri) Tabel 3.2.1.4
BH Cursul de ap ă Denumire corp de ap ă Peti şEleNevertebrate bentice menteFitobentos si Macrofite biolFitoplancton ogicevaluare elemente biologice Conditii termice C(temperatura) onConditii de oxigenare di(oxigen dizolvat, CBO5, ţii CCO-Cr) fizicSalinitate (conductivitate) o-chimStarea acidifierii (pH) ice gNutrienti (Ntotal,N-NO3, N-enNO2, N-NH4, P-PO4, Ptotal) eraEvaluare elemente fizico-le chimice generale Poluani Poluani specifici (pentru ţţspecifici starea/potential ecologic) Stare ecologica Clasa de confidenta (stare ecologic) ă CA Artificial (Da/Nu) CamoprrtuoipCorp de apa puternic ftdi ecdirfmodificat (Da/Nu) ieinac liaa cşpt i Potential ecologic ă Stare Stare chimica chimic (substante prioritare) ă asccpsiDoomiarremp pinelpuii vultdraruiameinrdll e uia(ir pnapdetetă e e)
E
RAURI MONITORIZATE
Buzău cf.
Buzău Buzău B FB Z M M FB M B FB M M B M M Nu Nu B -
Costei cf. Siret
Dunăre Călmăţui Călmăţui M FB FB M M FB M M FB M M FB M M Nu Nu B -
RAURI NEMONITORIZATE
Buzoel (BH Buzoel
Buzău Buzoel Z Z Z Z Z FB M M M M M B M L Nu Nu B
Buzău) Ghergheasa
Buzoel BH
Dunăre Buzoel M FB FB M M FB M M FB M M FB M L Nu Nu B Călmăţui
Călmăţui
CORPURI DE APA PUTERNIC MODIFICATE CAPM
Valea Valea Boului şi PE PEM PE PEM PE PE PE PE
Buzău Z Z Z Z Z Nu Da B Boldu
Boului afluenţii M o Mo o Mo Mo M Mo
C A P I T O L U L 3 – A P A 71

AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI