ebook img

Algebra Liniara si Geometrie Analitica PDF

49 Pages·2007·0.44 MB·Romanian
by  
Save to my drive
Quick download
Download
Most books are stored in the elastic cloud where traffic is expensive. For this reason, we have a limit on daily download.

Preview Algebra Liniara si Geometrie Analitica

Algebraˇ Liniarˇa ¸si Geometrie Analiticˇa 1 1 SPAT¸II VECTORIALE Fie V o mul¸time nevid˘a ¸si K un corp comutativ (cˆamp). O structurˇa de spa¸tiu vectorial pe mul¸timea V, peste corpul comutativ K, (un K-spa¸tiuvectorial)estedefinitˇadeuntriplet(V,+,¢ ),unde(V,+)esteungrup,iar¢ :K£V !V esteolegedecompozi¸tie sc sc extern˘a, astfel c˘a au loc proprietˇa¸tile: (V1) α¢(x¯+y¯)=α¢x¯+α¢y¯, (8)α2K, x¯,y¯2V; (V2) (α+β)¢x¯=α¢x¯+β¢x¯, (8)α,β 2K, x¯2V; (V3) (α¢β)¢x¯=α¢(β¢x¯), (8)α,β 2K, x¯2V; (V4) 1¢x¯=x¯, (8)x¯2V. Elementele mul¸timii V se numesc vectori, legea de compozi¸tie internˇa ,,+” pe V se nume¸ste adunarea vectorilor, iar legea de compozi¸tie externˇa ,,¢” pe V este numitˇa produs cu scalari. . Un spa¸tiu vectorial peste corpul numerelor reale (K = IR) se nume¸ste spa¸tiu vectorial real, iar un spa¸tiu vectorial peste corpul numerelor complexe (K =C0 ) se nume¸ste spa¸tiu vectorial complex. Orice spa¸tiu vectorial consideratˆın continuare va fi real sau complex, dacˇa nu va fi fˇacutˇa altˇa specifica¸tie. Doi vectori x¯ ¸si y¯pentru care exist˘a un scalar α2K astfelˆıncˆat x¯=αy¯sau y¯=αx¯ se numesc vectori coliniari. Pn Dacˇax¯ , ..., x¯ 2V suntvectori¸siα ,..., α 2K suntscalari, atuncisespunecˇavectorulx¯= α x¯ esteo combina¸tie 1 n 1 n ı ı i=1 liniarˇa a vectorilor x¯ ,...,x¯ . Astfel, de exemplu, dac˘a x¯, y¯2V ¸si α, β 2K, atunci vectorul z¯=αx¯+βy¯este o combina¸tie 1 n liniar˘a a vectorilor x¯ ¸si y¯. Exemple 1. Fie IR2 =IR£IR ¸si legile de compozi¸tie: +:IR2£IR2 !IR2,(x,y)+(a,b)d=ef.(x+a,y+b),(8)(x,y),(a,b)2IR2, ¢:IR£IR2 !IR2,α¢(x,y)d=ef.(αx,αy),(8)α2IR,(x,y)2IR2. Tripletul (IR2,+,¢) este un spa¸tiu vectorial, numit spa¸tiul vectorial aritmetic IR2. 2. Pentru n2IN⁄,pe IRn =IR£¢¢¢£IR se definesc legile de compozi¸tie: | {z } nori +:IRn£IRn !IRn, (x1,x2,...,xn)+(y1,y2,...,yn)d=ef.(x1+y1,x2+y2,...,xn+yn), (8)(x1,x2,...,xn),(y1,y2,...,yn)2IRn, ¢:IR£IRn !IRn,α¢(x1,x2,...,xn)d=ef.(αx1,αx2,...,αxn), (8)α2IR,(x1,x2,...,xn)2IRn. Tripletul (IRn,+,¢) este un spa¸tiu vectorial real, numit spa¸tiul vectorial aritmetic IRn. 3. Un caz particular important al exemplului de mai sus este n=1. Astfel, corpul real (IR,+¢) este un spa¸tiu vectorial real, numit spa¸tiul vectorial aritmetic IR. 4. ˆIn general, dac˘a (K,+,¢) este un corp comutativ, atunci (K,+,¢) este un K-spa¸tiu vectorial. 5. Fie (K,+,¢) un corp comutativ ¸si n2IN⁄. Pe Kn =K£¢¢¢£K se definesc legile de compozi¸tie: | {z } nori +:Kn£Kn !Kn, (x1,x2,...,xn)+(y1,y2,...,yn)d=ef.(x1+y1,x2+y2,...,xn+yn), (8)(x1,x2,...,xn),(y1,y2,...,yn)2Kn, ¢:K£Kn !IRn,α¢(x1,x2,...,xn)d=ef.(αx1,αx2,...,αxn), (8)α2K,(x1,x2,...,xn)2Kn. Tripletul (Kn,+,¢) este un spa¸tiu vectorial peste corpul K. 6. Corpul complex (C0 ,+¢) este un spa¸tiu vectorial complex, conform exemplului 4. de mai sus. 7. Se poate defini un spa¸tiu vectorial real (C0 ,+¢ ), cu legile de compozi¸tie + : C0 £C0 ! C0 , de adunare a numerelor IR complexe, ¸si ¢ :IR£C0 !C0 , deˆınmul¸tire a numerelor reale cu numerele complexe: α¢(a+ib)=αa+iαb. S˘a remarc˘am c˘a IR este important s˘a fie specificat corpul peste care este definit un spa¸tiu vectorial. 8. Ca un caz particular al exemplului 5. este spa¸tiul vectorial complex (C0 n,+,¢). 2 Paul Popescu ¸si Marcela Popescu 9. Fie p,q 2 IN⁄ ¸si M (K) = f(a ) ja 2 K,(8)i = 1,p, j = 1,qg, mul¸timea matricilor cu p linii ¸si q coloane, cu p,q ij i=1,p ij j=1,q elemente din corpul comutativ K. Se consider˘a legile de compozi¸tie +:M (K)£M (K)!M (K), p,q p,q p,q (a ) +(b ) = (a +b ) , de adunare a matricilor, ¸si ij i=1,p, ij i=1,p, ij ij i=1,p, j=1,q j=1,q j=1,q ¢ :K£M (K)!M (K),α¢(a ) =(αa ) ,deˆınmul¸tireamatricilorcuscalaridinK. Tripletul(M (K),+,¢ ) sc p,q p,q ij i=1,p, ij i=1,p, p,q sc j=1,q j=1,q este un spa¸tiu vectorial peste corpul K. 10. Fie K un corp comutativ ¸si P1 K[X] = f a Xn = a +a X +a X2 +¢¢¢+a Xn +¢¢¢ja 2 K, (8)n 2 IN ¸si (9)n0 2 IN a.ˆı. a = 0, (8)n > n0g, n 0 1 2 n n n n=0 mul¸timea polinoamelorˆın nedeterminata X, cu coeficien¸tii din K. Se consider˘a legile de compozi¸tie P1 P1 P1 + : K[X]£K[X] ! K[X], a Xn+ b Xn = (a +b )Xn, de adunare a polinoamelor ¸si ¢ : K £K[X] ! K[X], n n n n sc n=0 n=0 n=0 P1 α¢ a Xn = n n=0 P1 = (αa )Xn, deˆınmul¸tire a polinoamelor cu scalari din K. n n=0 Tripletul (K[X],+,¢ ) este un spa¸tiu vectorial peste corpul K. sc 11. Fie M o mul¸time ¸si V un K-spa¸tiu vectorial. Atunci mul¸timea F(M,V)=ff :M !Vg, a func¸tiilor cu domeniul M ¸si codomeniul V, cu legile de compozi¸tie +:F(M,V)£F(M,V)!F(M,V) ¸si ¢:K£F(M,V)!F(M,V), definite prin (f+g)(x)=f(x)+g(x)¸si (α¢f)(x)=α¢f(x), (8)f,g 2F(M,V), α2K, x2M, este un K-spa¸tiu vectorial. Fie un K-spa¸tiu vectorial (V,+,¢). Sunt adev˘arate urm˘atoarele propriet˘a¸ti: 1. 0¢x¯=¯0, (8)x¯2V. 2. α¢¯0=¯0, (8)α2K. 3. Dac˘a α2K ¸si x¯2V sunt astfelˆıncˆat α¢x¯=¯0, atunci α=0 sau x¯=¯0. 4. Dac˘a α,β 2K ¸si x¯,y¯2V: 5. Dacˇa α¢x¯=β¢x¯ ¸si x¯6=¯0, atunci α=β; 6. Dacˇa α¢x¯=α¢y¯¸si α6=0, atunci x¯=y¯. 7. (¡1)¢x¯=¡x¯, (8)x¯2V. 8. x¯+y¯=y¯+x¯, (8)x¯,y¯2V, adicˇa grupul (V,+) este un grup comutativ. 2 Subspa¸tii vectoriale Fie V un K-spa¸tiu vectorial. Un subspa¸tiu vectorial al lui V este o submul¸time nevid˘a W ‰ V care are proprietatea cˇa pentru orice x¯,y¯2W ¸si α2K rezultˇa x¯+y¯, α¢x¯2W. Orice K-spa¸tiu vectorial V con¸tine ca subspa¸tii vectoriale pe elˆınsu¸si (V ‰ V) ¸si subspa¸tiul nul f¯0g ‰ V, care con¸tine numai vectorul nul. Acestea se numesc subspa¸tii vectoriale improprii. Celelalte subspa¸tii vectoriale se numec proprii. A¸sadar, un subspa¸tiu vectorial W este propriu dacˇa con¸tine un vector nenul ((9)x¯ 2 Wnf¯0g) ¸si existˇa un vector V necon¸tinut ˆın subspa¸tiul W ((9)y¯2VnW). Se observ˘a c˘a din condi¸tia c˘a submul¸timea W ‰ V este un subspa¸tiu vectorial, rezult˘a c˘a W +W ‰ W ¸si K ¢W ‰ W, unde am notat W +W =fw¯ +w¯ jw¯ ,w¯ 2Wg ¸si K¢W =fα¢w¯jα2K, w¯ 2Wg. Rezult˘a c˘a restric¸tiile celor dou˘a opera¸tii la W definesc 1 2 1 2 aplica¸tiile induse +:W £W !W ¸si ¢:K£W !W. Propozi¸tia 1 Fie V un K-spa¸tiu vectorial. Atunci W ‰V este un subspa¸tiu vectorial dac˘a ¸si numai dac˘a orice combina¸tie liniar˘a de dou˘a elemente ale lui W esteˆın W, mai precis, dac˘a w¯ , w¯ 2W ¸si α , α 2K, atunci α w¯ +α w¯ 2W. 1 2 1 2 1 1 2 2 Un subspa¸tiu vectorial este la rˆandul s˘au ub spa¸tiu vectorial. Propozi¸tia 2 Dacˇa V este un K-spa¸tiu vectorial, atunci orice subspa¸tiu vectorial W ‰ V este la rˆandul sˇau un K-spa¸tiu vectorial cu opera¸tiile induse de pe V. Algebraˇ Liniarˇa ¸si Geometrie Analiticˇa 3 Exemple. 1. Fie V un K-spa¸tiu vectorial ¸si x¯2V. Atunci submul¸timea V =fα¢x¯jα2Kg‰V este un subspa¸tiu vectorial. Dac˘a x¯ x¯6=¯0, atunci V nu este spa¸tiu vectorial nul (pentru c˘aˆıl con¸tine pe x¯). Nu putem afirmaˆıns˘a,ˆın general, c˘a V ‰V este un x¯ x¯ subspa¸tiu propriu, deoarece este posibil ca V =V. x¯ 2. Fie n 2 IN ¸si K [X] ‰ K[X] submul¸timea polinoamelor cu elemente din K, care au gradul cel mult n (reaminitim c˘a n P1 gradulunuipolinomnenulf = a Xk estecelmaimicnum˘arn0 2IN astfelˆıncˆata =0,(8)n>n0,iargradulpolinomului k n k=0 nul este ¡1). Subspa¸tiul vectorial K [X] ‰ K[X] este propriu, deoarece con¸tine polinoamele constante nenule, care au gradul 0 (de n exemplu, f =12K [X]), deci K [X]6=f¯0g, ¸si exist˘a polinomul Xn+1 2K[X]nK [X], deoarece are gradul n+1). n n n Propozi¸tia 3 Intersec¸tia a douˇa sau mai multe subspa¸tii vectoriale ale unui K-spa¸tiu vectorial V este un subspa¸tiu vectorial al lui V. Fie M ‰ V o submul¸time a unui spa¸tiu vectorial. Fie L(M) intersec¸tia toturor subspa¸tiilor vectoriale care con¸tin pe M, adic˘a \ L(M)= W. M‰W‰V W subspa¸tiu Din propozi¸tia 3 rezult˘a c˘a L(M) ‰ V este un subspa¸tiu vectorial, care se nume¸ste subspa¸tiul vectorial generat de mul¸timea M. S˘a remarc˘am faptul c˘a M ‰ L(M), deoarece M este inclusˆın toate subspa¸tiile vectoriale care se intersecteaz˘a pentru a se ob¸tine L(M). Defini¸tiasubspa¸tiuluivectorialgeneratdeomul¸timeestedificildefolositˆınaplica¸tii. Deaceea,esteutilurm˘atorulrezultat, care exprim˘a concret forma elementelor lui L(M). Propozi¸tia 4 Fie V un spa¸tiu vectorial ¸si M ‰ V o submul¸time a sa. Atunci L(M) = fα v¯ +α v¯ +¢¢¢+α v¯ jv¯ , v¯ , 1 1 2 2 n n 1 2 ...,v¯ 2M, n α , α , ...,α 2Kg (adic˘a subspa¸tiul vectorial generat de mul¸timea M este format din mul¸timea tuturor combina¸tiilor liniare 1 2 n cu elemente din M ¸si scalari din K, numit˘a acoperirea liniar˘a a lui M). Aceastaarat˘ac˘asubspa¸tiulliniargeneratdeosubmul¸timeaunuispa¸tiuvectorialcoincidecuacoperirealiniar˘aasubmul¸timii. Se consider˘a spa¸tiul vectorial canonic (IR2,+,¢) ¸si subspa¸tiile V =IR£f0g,V =f0g£IR‰IR2. Seobserv˘ac˘aV [V ‰IR2 nu este un subspa¸tiu vectorial,pentruc˘asuma(1,0)+(0,1)= 1 2 1 2 (1,1)2/ V [V . Prin urmare reuniunea a dou˘a subspa¸tii vectoriale nu este,ˆın general, un subspa¸tiu vectorial. ˆIn schimb, se 1 2 poate demonstra rezultatul urm˘ator. Propozi¸tia 5 Fie V un K-spa¸tiu vectorial ¸si V , V ‰ V sunt douˇa subspa¸tii vectoriale. Atunci V +V = fx¯+y¯ j x¯ 2 V , 1 2 1 2 1 y¯2V g este un subspa¸tiu vectorial al lui V ¸si are loc egalitatea V +V =L(V [V ). 2 1 2 1 2 Avem,ˆın general, urm˘atorul rezultat. Propozi¸tia 6 Dac˘a M , M ‰V sunt dou˘a submul¸timi ale spa¸tiului vectorial V, atunci L(M )+L(M )=L(M [M ). 1 2 1 2 1 2 Dou˘a subspa¸tii vectoriale V , V ‰ V spunem c˘a sunt transverse dac˘a V \V = f¯0g, adic˘a dac˘a intersec¸tia lor este 1 2 1 2 subspa¸tiul vectorial nul. Dac˘a dou˘a subspa¸tii vectoriale V , V ‰ V sunt transverse, atunci suma lor, V +V , se noteaz˘a V 'V ¸si se nume¸ste 1 2 1 2 1 2 sum˘a direct˘a a celor dou˘a subspa¸tii. Propozi¸tia 7 Fie dou˘a subspa¸tii vectoriale V , V ‰V. Atunci sunt echivalente afirma¸tiile: 1 2 1. V ¸si V sunt transverse; 1 2 2. (8)v¯2V +V se scrieˆın mod unic sub forma v¯=v¯ +v¯ , cu v¯ 2V ¸si v¯ 2V . 1 2 1 2 1 1 2 2 Spunem c˘a spa¸tiul vectorial V este suma direct˘a a dou˘a subspa¸tii vectoriale V , V ‰ V, dac˘a V = V 'V . ˆIn acest caz 1 2 1 2 subspa¸tiile V ¸si V se spune c˘a sunt subspa¸tii suplimentare. 1 2 Vom ar˘ataˆın continuare c˘a mul¸timea solu¸tiilor unui sistem liniar ¸si omogen poate fi privit˘a ca un subspa¸tiu vectorial al unui spa¸tiu vectorial de matrici coloan˘a. Un sistem liniar ¸si omogen, cu m ecua¸tii ¸si n necunoscute, cu coeficien¸tii din corpul K, este un sistem de forma: 8 >< a11x1 +¢¢¢+ a1nxn = 0, . . (1) >: . a x1 +¢¢¢+ a xn = 0,. m1 mn 4 Paul Popescu ¸si Marcela Popescu unde n,m2IN⁄ ¸si a 2K, (8)i=1,m, j =1,n. Sistemul de mai sus se poate scrie matricial: ij A¢X =0 , (2) m 0 1 a ¢¢¢ a 11 1n unde A=(a ) =B@ .. .. CA2M (K), ij i=1,m . . m,n j=1,n a ¢¢¢ a 0 1 m1 0 m1n x1 0 X =B@ .. CA2M (K) ¸si 0 =B@ .. CA2M (K). . n,1 m . m,1 xn 0 0 1 x1 O matrice X = B@ .. CA 2 M (K) care verific˘a egalitatea (2) se nume¸ste solu¸tie a sistemului liniar ¸si omogen dat; . n,1 xn not˘am cu S ‰M (K) mul¸timea solu¸tiilor. Dupˇa cum se ¸stie, mul¸timea de matrici M (K) este un K-spa¸tiu vectorial. n,1 n,1 Propozi¸tia 8 Submul¸timea S ‰ M (K) a solu¸tiilor unui sistem liniar ¸si omogen de forma (2) este un subspa¸tiu vectorial n,1 al mul¸timii matricilor coloan˘a, M (K). n,1 0 1 ‰ (cid:181) ¶ (cid:181) ¶ x Exemplu. Fie sistemul de ecua¸tii x +2y +z =0 , care se scrie matricial 1 2 1 ¢@ y A= 0 ; ¡x +y ¡2z =0 ¡1 1 ¡2 0 z solu¸tiile sunt de forma 0 1 5 ¡ α x=¡53α, y = 13α, z =α, α2IR, sau X =BB@ 31α CCAˆın nota¸tie matricial˘a. Rezult˘a c˘a 3 α 8 0 1 9 >>< B ¡53α C >>= S =>>:X =B@ 13α CA2M3,1(IR)jα2IR>>;‰M3,1(IR) α 0 1 5 ¡ B 3 C este L(fX0g), subspa¸tiul generat de X0, unde X0 =B@ 1 CA. 3 1 Fie dou˘a sisteme de ecua¸tii liniare omogene cu acela¸si num˘ar de necunoscute, scrise sub form˘a matricial˘a: A¢X = 0 ¸si m A0¢Y =0m0,undeA2Mm,n(K),A0 2Mm0,n(K),X,Y 2Mn,1(K). S˘anot˘amcuS,S0 ‰Mn,1(K)mu(cid:181)l¸timea¶solu¸tiilorcelor A dou˘a sisteme de ecua¸tii ¸si s˘a consider˘am mul¸timea solu¸tiilor S00 ‰Mn,1(K) a sistemului liniar omogen B ¢Z =0m+m0, ob¸tinut prin reunirea ecua¸tiilor celor dou˘a sisteme. Atunci S00 =S\S0. O submul¸time L ‰ V a unui spa¸tiu vectorial V este o subvarietate liniar˘a dac˘a exist˘a un subspa¸tiu vectorial V0 ‰ V, numit subspa¸tiu vectorial director al lui L ¸si un vector x¯ 2V astfelˆıncˆat 0 L=fx¯ g+V (= fx¯ +x¯jx¯2V0g). 0 0 Exemplu. Fie mul¸timea solu¸tiilor sistemului liniar ¸si neomogen cu m ecua¸tii ¸si n necunoscute, cu coeficien¸tii K: 8 >< a11x1+ ¢¢¢ +an1xn = b1 . . (3) >: . a x1+ ¢¢¢ +a xn = b 1m nm m care se poate scrie matricial sub forma: A¢X =b, (4) unde: 0 1 0 1 a ¢¢¢ a x1 11 n1 A=B@ .. .. CA2M (K), X =B@ .. CA2M (K), . . m,n . n,1 a ¢¢¢ a xn 0 1m1 nm b 1 b=B@ .. CA2M (K). . m,1 b m Algebraˇ Liniarˇa ¸si Geometrie Analiticˇa 5 Prin scrierea matricialˇa, mul¸timea solu¸tiilor unui sistem de ecua¸tii liniare de m ecua¸tii ¸si n necunoscute poate fi consideratˇa ca o submul¸time a mul¸timii de matrici M (K), (mul¸timea matricilor cu n linii, unde n este numˇarul de necunoscute, ¸si o n,1 coloanˇa, cu elemente din K). Propozi¸tia 9 Fie A¢X =b un sistem compatibil de ecua¸tii liniare, unde A2M (K), X 2M (K) ¸si b2M (K). m,n n,1 m,1 Atunci mul¸timea solu¸tiilor sistemului dat este o subvarietate liniar˘a a spa¸tiului vectorial M (K), care are ca subspa¸tiu n,1 vectorial director subspa¸tiul vectorial al solu¸tiilor sistemului omogen asociat A¢Z =0 . m 3 Sisteme de vectori 3.1 Dependen¸tˇa ¸si independen¸tˇa liniarˇa Fie V un K-spa¸tiu vectorial. O mul¸time S ‰V se nume¸ste sistem de vectori. Spunem c˘a un sistem de vectori S ‰V este liniar independent dacˇa din orice combina¸tie liniarˇa nulˇa cu elemente din S (α v¯ +¢¢¢+α v¯ =¯0 cu α ,..., α 2K ¸si v¯ , ..., v¯ 2S) rezultˇa c˘a to¸ti coeficien¸tii sunt nuli (α = ¢¢¢= α = 0). 1 1 n n 1 n 1 n 1 n Exemplu. Dac˘a v¯2 Vnf¯0g este un vector nenul, atunci mul¸timea S = fv¯g este liniar independent˘a, deoarece α¢v¯= ¯0, α2K ¸si v¯6=0 )α=0. Omul¸timeS ‰V sespunecˇaesteliniar dependentˇa dacˇanuesteliniarindependentˇa. Aceastarevinelacondi¸tiacˇaexistˇa ocombina¸tieliniarˇanulˇacuelementedinS, aic˘areicoeficien¸tinusuntto¸tinuli, adicˇaexistˇaα v¯ +¢¢¢+α v¯ =¯0cuα ,..., 1 1 n n 1 α 2K, nu to¸ti nuli, ¸si v¯ , ..., v¯ 2S. n 1 n Exemple. 1. O mul¸time S ‰ V care con¸tine vectorul nul (¯0 2 S), este mul¸time liniar dependent˘a, deoarece dac˘a v¯ 2 S, atunci 0¢v¯+1¢¯0=¯0, coeficien¸tii nefiind to¸ti nuli. 2. Dac˘a v¯ 2 V este un vector ¸si α 2 K este un scalar, atunci mul¸timea S = fv¯,α¢v¯g este liniar dependent˘a, deoarece α ¢v¯+(¡1)¢ (α ¢v¯) = ¯0, coeficien¸tii nefiind to¸ti nuli. Rezult˘a a¸sadar c˘a doi vectori coliniari formeaz˘a o mul¸time liniar dependent˘a. Propozi¸tia 10 O mul¸time de vectori S ‰V este liniar dependent˘a dac˘a ¸si numai dac˘a unul dintre vectori este o combina¸tie liniar˘a a unui num˘ar finit de vectori din S. Propozi¸tia 11 Fie S ‰V un sistem liniar independent. Atunci: 1. Dac˘a S0 ‰ S, atunci ¸si S0 este liniar independent (adic˘a orice subsistem al unui sistem liniar independent este tot liniar independent). 2. Dac˘a v¯ , ..., v¯ 2S sunt diferi¸ti doi cˆate doi, α , ..., α 2K ¸si 1 n 1 n v¯=α v¯ +¢¢¢+α v¯ , atunci α , ..., α sunt unic determina¸ti (adic˘a coeficien¸tii prin care un vector este o combina¸tie 1 1 n n 1 n liniar˘a a unor vectori liniar independen¸ti da¸ti, sunt deternmina¸tiˆın mod unic). Un sistem de vectori S ‰ V se spune cˇa este sistem de generatori pentru V dacˇa acoperirea sa liniarˇa coincide cuˆıntreg spa¸tiul vectorial V, adicˇa L(S)=V. UnsistemdevectoriB ‰V sespunecˇaestebazˇa aspa¸tiuluivectorialV dacˇaesteliniarindependent¸sisistemdegeneratori pentru V. Fie B =fv¯ ,...,v¯ g o baz˘a a lui V. Dacˇa x¯=α1v¯ +¢¢¢αnv¯ , atunci, cu propozi¸tia 11, coeficien¸tii α1,..., αn sunt unic 1 n 1 n determina¸ti. Coeficien¸tii α1,..., αn se numesc coordonatele vectorului x¯ˆın baza B. Exemple. 1. Fie Kn =K£¢¢¢£K ¸si K-spa¸tiul vectorial (Kn,+,¢ ). Atunci B =fe¯ ,...,e¯ g‰Kn, unde | {z } sc 1 n nori e¯ =(1,0,...,0),...,e¯ =(0,...,0,1), 1 n este o baz˘a, numit˘a baza canonic˘a a spa¸tiului vectorial (Kn,+,¢). Coordonatele unui vector x¯ =(x1,...,xn)= x1e¯ +¢¢¢+ 1 xne¯ ,ˆın baza canonic˘a, sunt x1,..., xn. n 2. Dac˘a corpul K are cel pu¸tin n + 1 elemente (de exemplu, K poate fi o mul¸time infinit˘a, cum este IR sau C0 ) ¸si (K [X],+,¢ ) este K-spa¸tiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult n, atunci mul¸timea de polinoame n sc f1, X, X2,..., Xng ‰ K [X] formeaz˘a o baz˘a, numit˘a baza canonic˘a. Dac˘a f = a +a X +¢¢¢+a Xn 2 K , atunci n 0 1 n n coordonatele lui f ˆın baza canonic˘a sunt a ,..., a . 0 n Propozi¸tia 12 Dacˇa S = fv¯ ,...,v¯ g ‰ V este un sistem de vectori liniar independent, atunci S ‰ L(S) este o bazˇa a lui 1 n L(S). Propozi¸tia 13 Fie S = fv¯ ,...,v¯ g ‰ V un sistem de vectori liniar independent, x¯ = α1v¯ +α2v¯ +¢¢¢αnv¯ 2 L(S) ¸si 1 n 1 2 n 1•k •n. Fie sistemul de vectori S0 =fv¯1,..., v¯k¡1, x¯, v¯k+1, ...,v¯ng‰L(S). Atunci sunt echivalente afirma¸tiile: 6 Paul Popescu ¸si Marcela Popescu 1. S0 este un sistem de vectori liniar independent. 2. αk 6=0. 3. L(S)=L(S0). Propozi¸tia 14 Dacˇa S =fv¯ ,...,v¯ g‰V este un sistem de vectori liniar independent ¸si S0 =fw¯ ,...,w¯ g‰L(S) este de 1 n 1 k asemenea un sistem de vectori liniar independent, atunci k •n. Propozi¸tia 15 Fie S = fw¯ ,...,w¯ g ‰ V un sistem de generatori pentru V. Atunci exist˘a o baz˘a B ‰ V astfel c˘a B ‰ S 1 p (adic˘a din orice sistem de generatori pentru V se poate extrage o baz˘a a lui V). Propozi¸tia 16 Orice spa¸tiu vectorial care admite un sistem finit de generatori admite o baz˘a format˘a dintr-un num˘ar finit de vectori. ˆIn general, se poate ar˘ata c˘a orice spa¸tiu vectorial admite o baz˘a. Demonstra¸tia acestui fapt folose¸ste cuno¸stin¸te de matematic˘a superioar˘a (lema lui Zorn, echivalent˘a cu axioma alegerii). Teorema 1 (Teorema dimensiunii) Dacˇa B =fv¯ ,...,v¯ g‰V este o bazˇa a lui V, atunci orice altˇa bazˇa a lui V are acela¸si 1 n num˘ar n de vectori. Num˘arulvectorilordintr-obaz˘aaluiV senume¸stedimensiunea luiV ¸sisenoteazˇacudim V,saudimV. DacˇaV =f¯0g, K atunci se define¸ste dimV = 0. Un spa¸tiu vectorial care admite o bazˇa finitˇa se spune cˇa este finit dimensional. Spa¸tiile vectoriale considerateˆın continuare sunt presupuse finit dimensionale. Spa¸tiile vectoriale (Kn,+,¢ ) ¸si (K [X],+,¢ ) peste K au baze cu n, respectiv n + 1 vectori, deci au dimensiunile sc n sc dimKn =n ¸si dimK [X]=n+1. n Propozi¸tia 17 Fie W ‰V un subspa¸tiu vectorial al unui spa¸tiu vectorial (finit dimensional) V. Atunci: 1. Orice baz˘a a lui W se poate completa la o baz˘a a lui V. 2. Exist˘a un subspa¸tiu vectorial W0 ‰ V astfel ˆıncˆat V = W 'W0 (adic˘a V este sum˘a direct˘a a subspa¸tiilor vectoriale suplimentare W ¸si W0). Propozi¸tia 18 Dacˇa dimV =n, atunci 1. orice sistem care con¸tine n vectori liniar independen¸ti formeazˇa o bazˇaˆın V; 2. orice sistem de generatori care con¸tine n vectori formeazˇa o bazˇaˆın V; 3. dac˘a W ‰V este un subspa¸tiu vectorial, atunci W =V dac˘a ¸si numai dac˘a dimW =n. Propozi¸tia 19 Fie V ,V ‰V douˇa subspa¸tii vectoriale (finit dimensionale) ale unui spa¸tiu vectorial V. Atunci: 1 2 dim(V )+dim(V )=dim(V \V )+dim(V +V ), 1 2 1 2 1 2 formul˘a cunoscut˘a sub numele de formula dimensiunii sau formula lui Grassmann. 3.2 Rangul unui sistem de vectori Dacˇa M ‰V este un sistem de vectori din V, atunci rangul lui M este dimensiunea subspa¸tiului vectorial generat de M (rangM =dimL(M)). Propozi¸tia 20 Fie matricea A 2 M (K) ¸si fie sistemele de vectori: C ‰ M (K), format din coloanele matricii A ¸si m,n m,1 L‰M (K), format din liniile matricii A. Au loc urmˇatoarele egalitˇa¸tiˆıntre rangurile sistemelor de vectori C , L ¸si rangul 1,n matricii A: rangC =rangL=rangA, rezultat cunoscut sub numele de formula rangului. Propozi¸tia 21 Fie F = fv¯1,...,v¯kg ‰ V un sistem finit de vectori din V ¸si [F]B matricea coordonatelor vectorilor din F ˆıntr-o bazˇa oarecare B ‰V, cu cordonatele scrise pe coloan˘a. Atunci: 1. Rangul lui F este egal cu rangul matricii [F]B (adic˘a rangF =rang[F]B). 2. Rangul matricii [F]B este k (rang[F]B =k) dac˘a ¸si numai dac˘a vectorii din F sunt liniar independen¸ti. Algebraˇ Liniarˇa ¸si Geometrie Analiticˇa 7 3. Rangul matricii [F]B este strict mai mic decˆat k dac˘a ¸si numai dac˘a vectorii din F sunt liniar dependen¸ti. 4. Rangul matricii [F]B este egal cu dimensiunea lui V (rang [F]B =dimV) dac˘a ¸si numai dac˘a vectorii din F formeazˇa o bazˇa (adicˇa F ‰V este o bazˇa) a lui V. Exemplu. 0 1 1 ¡1 1 Fiev¯ =(1,¡1,2),v¯ =(¡1,1,1)¸siv¯ =(1,1,¡1)2IR3. MatriceacoordonatelorvectoriloresteA=@ ¡1 1 1 A, 1 1 3 2 1 ¡1 iar detA=¡6, prin urmare rangA=3, deci fv¯ ,v¯ ,v¯ g‰IR3 formeaz˘a o baz˘a. 1 2 3 DatˇaobazˇaB =fv¯ ,...,v¯ g‰V,fiecˇaruivectorx¯2V iseasociazˇaomatricecoloanˇaformatˇadincordonatelevectorului 1 n x¯ˆın aceastˇa bazˇa: 0 1 x1 V 3x¯![x¯]B =B@ ... CA2Mn,1(K), undex¯=x1v¯1+¢¢¢+xnv¯n. xn Vom numi matricea [x¯]B reprezentarea matricialˇa a vectorului x¯ˆın baza B. Exemplu. Fie baza B0 = fv¯1 = (1,¡1,2),v¯1 = (¡1,1,1),v¯3 = (1,1,¡1)g ‰ 0IR3. 1Vectorul x¯ = (2,4,1) 2 IR3 se scrie sub forma 1 x¯=1¢v¯1+2¢v¯2+3¢v¯3. Reprezentarea matricial˘a a lui x¯ este [x¯]B0 =@ 2 A2M3,1(IR). 3 Dacˇa B =fe¯ ,...,e¯ g‰V ¸si B0 =ff¯,...,f¯ g‰V sunt douˇa baze ale lui V, atunci matricea de trecere de la baza B la 1 n 1 n Pn baza B0 este, prin defini¸tie, matricea A=(ai) , unde f¯ = aie¯, n=dimV. Explicit, cordonatele vectorilor din baza j i,j=1,n j j i i=1 B0 formeazˇa coloanele matricii A. Not˘am A=[B,B0]. Exemplu. Fie baza canonic˘a B = fe¯ = (1,0,0), e¯ = (0,1,0)g, e¯ = (0,0,1)g ‰ IR3 ¸si B0 = fv¯ = (1,¡1,2),v¯ = (¡1,1,1),v¯ = (1,1,¡1)g ‰ IR3 baza 1 2 3 1 2 3 considerat˘aˆın exemplele de mai sus. Matricea de trecere de la baza B la baza B0 este matricea 0 1 1 ¡1 1 [B,B0]=@ ¡1 1 1 A. 2 1 ¡1 Propozi¸tia 22 Fie B,B0 ‰ V dou˘a baze. Pentru un vector x¯ 2 V, ˆıntre reprezentˇarile sale matricialeˆın cele douˇa baze ¸si matricea de trecere existˇa rela¸tia: [x¯] =[B,B0]¢[x¯] . (5) B B0 Dacˇa n=dimV, B =fe¯g , B0 =ff¯g , x¯=x1e¯ +¢¢¢+xne¯ = i i=1,n j j=1,n 1 n Pn =y1f¯ +¢¢¢+ynf¯ ¸si e¯ = ajf¯, (8)i=1,n, atunci: 1 n i i j j=1 0 1 0 1 0 1 x1 a1 ¢¢¢ a1 y1 1 n B@ .. CA=B@ .. .. CA¢B@ .. CA. (6) . . . . xn an ¢¢¢ an yn 1 n 0 1 2 Exemplu. Vectorul x¯=(2,4,1)2IR3 , are reprezent˘arile matriciale [x¯]B =@ 4 Aˆın baza canonic˘a 1 0 1 1 B = fe¯1 = (1,0,0), e¯2 = (0,1,0), e¯3 = (0,0,1)g ‰ IR3 ¸si [x¯]B0 = @ 2 Aˆın baza B0 = fv¯1 = (1,¡1,2), v¯2 = (¡1,1,1),v¯3 = 3 0 1 1 ¡1 1 (1,1,¡1)g ‰ IR3. Matricea de trecere de la baza B la baza B0 este [B,B0] = @ ¡1 1 1 A. ˆIntr-adev˘ar, [x]B = 2 1 ¡1 0 1 0 10 1 2 1 ¡1 1 1 [B,B0][x]B0, pentru c˘a @ 4 A=@ ¡1 1 1 A@ 2 A. 1 2 1 ¡1 3 8 Paul Popescu ¸si Marcela Popescu Propozi¸tia 23 Fie V un K-spa¸tiu vectorial de dimensiune n. Dac˘a B, B0 sunt dou˘a baze ale sale, matricea de trecere [B,B0], de la baza B la baza B0, este o matrice inversabil˘a, inversa sa fiind [B0,B]. Reciproc, dac˘a B este o baz˘a a lui V ¸si A2M (K) n este o matrice inversabil˘a, atunci exist˘a o baz˘a B0 astfelˆıncˆat [B,B0]=A. Fiind dat˘a o baz˘a B, s˘a observ˘am c˘a matricea unitate I poate fi considerat˘a drept I =[B,B] (adic˘a matricea de trecere n n care las˘a baza neschimbat˘a). Propozi¸tia 24 Fie B, B0 ¸si B00 trei baze ale unui spa¸tie vectorial V. Atunci are loc egalitatea matricial˘a: [B,B0]¢[B0,B00]=[B,B00]. Dacˇa B =fe¯ ,...,e¯ g‰V ¸si B0 =ff¯,...,f¯ g‰V sunt douˇa baze ale unui spa¸tiu vectorial real V, atunci: 1 n 1 n 1. Dac˘a det[B,B0]>0, atunci se spune c˘a bazele B ¸si B0 sunt la fel orientate; 2. Dac˘a det[B,B0]<0, atunci se spune c˘a bazele B ¸si B0 sunt invers orientate. Propozi¸tia 25 Pe mul¸timea tuturor bazelor unui spa¸tiu vectorial real V, rela¸tia ,,B » B0 dac˘a B ¸si B0 sunt la fel orientate (adic˘a det[B,B0]>0)” este o rela¸tie de echivalen¸t˘a. Mul¸timeatuturorbazelorsescriecareuniuneaadou˘aclasedeechivalen¸t˘a; dou˘abazedinaceea¸siclas˘asuntlafelorientate, iar dou˘a baze din clase diferite sunt invers orientate. De exemplu,ˆın IR2, dac˘a se iau bazele B0 =(cid:181)fe¯1 =(1,¶0), e¯2 =(0,1)g ¸si B1 =ff¯1 =(1,0), f¯2 =(0,¡1)g, atunci cele dou˘a 1 0 baze nu sunt echivalente, pentru c˘a [B ,B ]= , det[B ,B ]=¡1, deci B ¸si B determin˘a dou˘a clase diferite. 0 1 0 ¡1 0 1 0 1 3.3 Lema substitu¸tiei Propozi¸tia 26 (Lema substitu¸tiei) Fie B = fe¯ ,...,e¯ g o bazˇa a unui K-spa¸tiu vectorial V, doi vectori x¯ = x1e¯ +¢¢¢+ 1 n 0 0 1 xne¯ 2V ¸si 0 n x¯=x1e¯ +¢¢¢+xne¯ 2V ¸si un indice i 2f1,...,ng. Atunci 1 n 0 1. Mul¸timea B0 =fe¯1,...e¯i0¡1,x¯0,e¯i0+1,e¯ng este o bazˇa a lui V dacˇa ¸si numai dacˇa xi00 6=0. 2. Dacˇa xi0 6=0 ¸si 0 x¯=y1e¯1+¢¢¢+yi0¡1e¯i0¡1+ yi0x¯0+yi0+1e¯i0+1+¢¢¢+yne¯n este scrierea vectorului x¯ˆın baza B0, atunci: fl fl flfl xi0 xi0 flfl fl 0 fl yi0 = xi0 , yi = xixi00 ¡xi0xi0 = xi0 xi , (8)i6=i . xi0 xi0 xi0 0 0 0 0 Numˇarulxi0 senume¸stepivot, iarreguladecalculacordonateloryi, i6=i , senume¸steregula dreptunghiului, deoarecedin 0 0 tabelul cordonatelor vectorilor: x¯ x¯ 0 e¯ x1 x1 1 0 . . . . . . . . . iesedˆinbaz˘aee¯¯ii00¡1 x¯x0i0i0¡01 x¯xi0i¡01 : xi00 .& xi0 e¯i0..+1 x¯0i0..+1 x¯i0..+1 xi0 xi . . . e¯ xi xi i 0 . . . . . . . . . e¯ xn xn n 0 se observ˘a c˘a yi, care va lua locul lui xi, se ob¸tine ca rezultat al sc˘aderii produselor xixi0 ¡xixi0 (al elementelor aflateˆın 0 0 col¸turile dreptunghiului din dreapta),ˆımp˘ar¸tit la pivolul xi0. 0 Se ob¸tine: Algebraˇ Liniarˇa ¸si Geometrie Analiticˇa 9 x¯ x¯ 0 e¯1 0 y1 = x1xi00x¡i0x10xi0 0 . . . . . . . . . e¯i0¡1 0 yi0¡1 = xi0¡1xi00x¡i0xi00¡1xi0 0 x¯0 1 yi0 = xxii00 0 e¯i0¡1 0 yi0+1 = xi0+1xi00x¡i0xi00+1xi0 0 . . . . . . . . . e¯i 0 yi = xixi00x¡i0xi0xi0 0 . . . . . . . . . e¯n 0 yn = xnxi00x¡i0xn0xi0 0 Vom prezentaˆın continuare cˆateva aplica¸tii ale lemei substitu¸tiei. 3.3.1 Determinarea rangului unui sistem de vectori Exemplu. Fie vectorii v¯ =(1,2,¡1), v¯ =(1,¡1,1), v¯ =(2,1,0), v¯ =(0,3,¡2)2IR3. 1 2 3 4 v¯ v¯ v¯ v¯ 1 2 3 4 e¯ 1 1 2 0 1 e¯ 2 ¡1 1 3 2 e¯ ¡1 1 0 ¡2 3 v¯ 1 1 2 0 1 e¯ 0 ¡3 ¡3 3 2 e¯ 0 2 2 ¡2 3 v¯ 1 0 1 1 1 v¯ 0 1 1 ¡1 2 e¯ 0 0 0 0 3 S-au f˘acut dou˘aˆınlocuiri, deci rangul sistemului fv¯ ,v¯ ,v¯ ,v¯ g‰IR4 este 2 ¸si L(fv¯ ,v¯ g)=L(fv¯ ,v¯ ,v¯ ,v¯ g). 1 2 3 4 1 2 1 2 3 4 3.3.2 Rezolvarea unui sistem de ecua¸tii liniare Exemple. 8 < x1 ¡x2 +x3 =0 1. Sistemul urm˘ator este incompatibil: x1 +x2 +x3 =6 . : Avem: 3x1 +x2 +3x3 =1 c¯ c¯ c¯ ¯b 1 2 3 e¯ 1 ¡1 1 0 1 e¯ 1 1 1 6 2 e¯ 3 1 3 1 3 c¯ 1 ¡1 1 0 1 e¯ 0 2 0 6 2 e¯3 0 4 0 1 8 c¯ 1 0 1 3 < x1 +x3 =3 1 c¯ 0 1 0 3 , x2 =3 2 : e¯ 0 0 0 ¡11 0 =11 3 Sistemulesteincompatibil,pentruc˘a¡116=0. Justificareaesteurm˘atoarea: ¯b=3c¯ +3c¯ ¡11e¯ ,iarfc¯ ,c¯ g‰L(fc¯ ,c¯ ,c¯ g) 1 2 2 1 2 1 2 3 este baz˘a, deci¯b2/ L(fc¯ ,c¯ ,c¯ g). 1 2 3 2. Sistemul urm˘ator este compatibil: 8 < 2x1 ¡x2 +x3 =3 x1 +2x2 +x3 =6 . : 3x1 +x2 +2x3 =9 10 Paul Popescu ¸si Marcela Popescu Sistemul este compatibil, pentru c˘a¯b2L(fc¯ ,c¯ g). Sistemul,ˆın forma simplificat˘a, din care putem scrie solu¸tiile, se scrie: 1 2 8 >< x1 +3x3 = 12 5 5 , >: +x2 +1x3 = 9 5 5 3 12 1 9 decimul¸timeasolu¸tiilorestef(¡ α+ ,¡ α+ ,α)jα2IRg. Necunoscutax3 estenecunoscut˘asecundar˘a¸sinecunoscutele 5 5 5 5 x1 ¸si x2 sunt necunoscute principale.Urmeaz˘a tabelul: c¯ c¯ c¯ ¯b 1 2 3 e¯ 2 ¡1 1 3 1 e¯ 1 2 1 6 2 e¯ 3 1 2 9 3 1 1 3 c¯ 1 ¡ 1 2 2 2 5 1 9 e¯ 0 2 2 2 2 5 1 9 e¯ 0 3 2 2 2 3 12 c¯ 1 0 1 5 5 1 9 c¯ 0 1 2 5 5 e¯ 0 0 0 0 3 3.3.3 Calcularea inversei unei matrici 0 1 1 ¡1 1 Exemplu. S˘a se determine inversa matricii A=@ ¡1 1 0 A. 1 0 ¡1 c¯ c¯ c¯ e¯ e¯ e¯ 1 2 3 1 2 3 e¯ 1 ¡1 1 1 0 0 1 e¯ ¡1 1 0 0 1 0 2 e¯ 1 0 ¡1 0 0 1 3 c¯ 1 ¡1 1 1 0 0 1 e¯ 0 0 1 1 1 0 2 e¯ 0 1 ¡2 ¡1 0 1 3 1 1 1 c¯ 1 ¡ 0 0 . 1 2 2 2 1 1 1 e¯ 0 2 0 1 2 2 2 1 1 1 c¯3 0 ¡2 1 2 0 ¡2 0 1 1 1 1 c¯ 1 0 0 1 1 1 1 )A¡1 =@ 1 2 1 A c¯ 0 1 0 1 2 1 2 1 1 0 c¯ 0 0 1 1 1 0 3 ˆIntr0-adev˘ar, 10 1 0 10 1 0 1 1 ¡1 1 1 1 1 1 1 1 1 ¡1 1 1 0 0 @ ¡1 1 0 A@ 1 2 1 A=@ 1 2 1 A@ ¡1 1 0 A=@ 0 1 0 A. 1 0 ¡1 1 1 0 1 1 0 1 0 ¡1 0 0 1 4 Aplica¸tii liniare ˆıntre dou˘a spa¸tii vectoriale Fie V ¸si W dou˘a spa¸tii vectoriale peste acela¸si corp K. O aplica¸tie f :V !W se nume¸ste aplica¸tie liniar˘a dac˘a are proprietatea c˘a f(αx¯+βy¯)=αf(x¯)+βf(y¯), (8)x¯,y¯2V ¸si (8)α,β 2K. Not˘am cu L(V,W)=ff :V !Wjf aplica¸tie liniar˘ag. Deexemplu,dac˘aV =M (K),W =M (K)¸siA2M (K),atunciaplica¸tiaf :M (K)!M (K)definit˘aprin n,1 m,1 m,n n,1 m,1 f(X)=A¢X, este o aplica¸tie liniar˘a. ˆIntr-adev˘ar,¸tinˆand seama de propriet˘a¸tile opera¸tiilor cu matrici, avem f(αX+βY)= αf(X)+βf(Y), A¢(αX +βY)=α(A¢X)+β(A¢Y), (8)X,Y 2M (K) ¸si α,β 2K, ceea ce este, evident, adev˘arat. n,1

Description:
Orice spatiu vectorial considerat ın continuare va fi real sau complex, daca nu va fi facuta alta specificatie. Doi vectori ¯x si ¯y pentru care exist˘a un
See more

The list of books you might like

Most books are stored in the elastic cloud where traffic is expensive. For this reason, we have a limit on daily download.