Alegere rationala si comportament electoral

141 Pages·2015·34.08 MB·Romanian

by  Ungureanu, Mihai, Volacu, Alexandru, Roescu, Andra

Mihai Ungureanu, Alexandru Volacu, Andra Roescu
Mihai Ungureanu, A\exandru Volacu, Andra Roescu
Alegere rarionalb ~; comportament electoral
Copyright© Mihai Ungureanu, Alexandru Vo\acu, Andra Roescu
Copyright© TR\TONIC 2015 pentru edi\ia prezenta
Toate drepturile rezervate, inc\usiv dreptul de a reproduce fragrnente din carte.
ALEGERE RATIONALA
,
TR\TONIC
Str. Coacaze\or nr. 5, Bucure'iti
e-mail: [email protected] ~I COMPORTAMENT
www.tritonic.ro
Tritonic Bucure'iti apare la pozi\ia 18 in \ista cu Edituri de prestigiu recunoscu\
ELECTORAL
in dorneniul 'itiint,elor sociale (lista A2) (CNATDCU):
http:!/ www.cnatdcu.ro/wp-content/up\oads/2011/\1 I A2_Pane\41.xls
oescrierea C\P a Bib\iotecii Nai;ionale a Rornaniei
~i
UANleGgeUreR rEaAfiNonUa, lMa IHcAoi mportament electoral I Mihai Ungureanu, Alexandru Vo\.1111
Andra Roescu
Tritonic, 2015
\SBN-. 978-606-749-042-8
\. VOLACU, ALEXANDRU
II. ROESCU, ANDRA
Coperta: ALEXANDRA BARDAN
Redactor: BOGDAN HRIB
Tehnoredactor-. DAN MU$A
Cornanda nr. 45 / octornbrie 2015
Bun de tipar: octornbrie 2015
t ...
T1parit in Romania
TRITON IC
Orice reproducere, tota\a sau pari;iala, a acestei \ucrM. I•'''' 1 1
editorului, este strict interzisa 'ii se pedepse'ite confo1111 \ • 111 I
Cuprins
Prezentarea autorilor 9
lntroducere 13
CAPITOLUL 1 - Modele neoclasice ale comportamentului electoral 19
1.1. Modelul (neo)clasic standard al comportamentului electoral 20
1.1.1. Cazul deciziei de a vota 22
1.1.2. Problema informarii despre alternativele electorale 25
28
1.1.3. lilterpretarile date paradoxului vorului ~i ignoran\ei rationale
29
1.2. Solu\ii neoclasice ale paradoxului votului
1.2.1. Opera\ionalizarea alrruista 30
1.2.1.1. Abordarea economica a altruismului 30
35
1.2.1.2. Modele ale votului altruist
35
1.2.1.2.1. Modelul votantului pur ~i interesat altruist
1.2.1.2.2. Modelul preferin\elor sociale 38
1.2.1.3. Testarea modelelor votului altruist 39
1.2.2. Opera\ionalizarea non-instrumentala 43
1.2.2.1. Exprimarea preferin\elor partizane 45
47
1.2.2.2. Exprimarea sentimentelor morale
1.2.2.3. Testarea modelelor comportamentului
51
non-instrumental
1.3. Refieqii critice in privinta solu\iilor neoclasice
ale paradoxului votului 55
1.4. Concluzii 61
CAPITOLUL 2. - Modele hibrid in explicarea comportamentului
electoral: cazul irationalita\ii rationale 63
65
2.1. Modelul ira\ionalita\ii ra\ionale
2.1.1. lrarionalitate ~i maximizarea utilita!ii -
3.3.3. Modelul Hinich-Ordeshook
modelul Akerlof-Dickens (1982) 65
2.1.2. lrarionalitatea rarionala - modelul Caplan (2000) 67 ~i problema maximizarii voturilor/pluralita!ii 133
2.2. Votantul ra\ional-irarional 70 3.3.4. Modelul Wittman ~i problema scopurilor partidelor 135
2.2.1. lgnoranra rationala VS. irarionalitate rarionala 71 3.3.5. Modelul Palfrey ~i problema apari\iei noilor partide 137
2.2.2. Votanri partinitori ~i calitatea politicilor publice 74 3.3.6. Modelul Grofman ~i problema implernentarii politicilor 139
2.3. Abordarea critica a irarionalitatii rationale 79 3.3.7. Alte modele clasice 142
2.3.1. Criticile lui Tullock, Wittman ~i Elster-Landemore 80 l.4. Concluzii 143
2.3.2. Paradoxul ira\ionalitatii rationale, altruism si expresivitate 82
2.3.3. Problema continutului psihologic a modelului lui Caplan 89 CAPITOLUL 4-M.odele alternative de analiza spatiala 145
2.3.4. Abordari concurente comportamentale sau psihologice 92 4 1 Modelul directional Matthews 147
2.4. Concluzii 99 4:2: Modelul direqional Rabinowitz-Macdonald 154
4.2.1. Asumptiile modelului 155
CAPITOLUL 3 - Modele clasice de analiza spa!iala 101 4.2.2. Modelul direqional redus 157
3.1. Modele pre-downsiene de analiza a competiriei elector ale 102 A.2.3. Regiunea de responsabilitate 160
3.1.1. Modelul Hotelling 103 4.2.4. Modelul direqional complet 162
3.1.2. Modelul Smithies 105 4.2.5. Critici ale modelului direqional 166
3.2. Modelul downsian de analiza a competi\iei electorale 108 4.3. Modele unificate 170
3.2.1. Asumpriile modelului 109 4.3.1. Modelul Iversen 171
4.3.2. Modelul Merrill-Grofman 175
3.2.1.1. Asump\ii privind rarionalitatea indivizilor 109
3.2.1.2. Asumptii privind votantii 110 4.3.3. Modelul Adams-Merrill-Grofman 179
3.2.1.3. Asumprii privind partidele 111 4.4. Concluzii 183
3.2.1.4. Asumprii privind sistemul politic 113
3.2.2. Dinamica ideologica a partidelor politice 115 CAPITOLUL 5 - Proximitate versus direqionalitate in analiza spariala 185
3.2.2.1. Cazul distributiei unimodale a votanrilor 115 5. 1. Aspecte teoretice 187
3.2.2.2. Cazul distriburiei bimodale a votanrilor 118 5.1.1. Problema incadrarii teoretice 187
3.2.2.3. Cazul distriburiei polimodale a votanrilor 119 5.1.2. Problema falsificabilitatii 191
3.2.3. Distriburia votantilor, sistemul de partide ~i sistemul electoral 120 5.1.3. Prediqii teoretice c9mparate 194
3.2.3.1. lnfluenra distriburiei votan\ilor asupra sistemului 5.2. Compararie empirica 201
de partide 120 5.3. Aspecte metodologice 208
3.2.3.2. lnfluenra sistemului electoral asupra sistemului 5.3.1. Problema operationalizarii distanrei 209
de partide 123 5.3.2. Problema comparariilor interpersonale/intrapersonale 210
3.2.3.3. Relaria dintre distributia votanrilor ~i sistemul electoral 125 5.3.3. Problema pozitionarii candidarilor 212
3.3. Modele ale proximitatii post-downsiene 126 5.4. Concluzii 217
3.3.1. Modelul Davis-Hinich-Ordeshook
~i problema multidimensionalitarii ideologice CAPITOLUL 6 - Comportament strategic ~i institutii electorale 219
127
3.3.2. Modelul perceptual Hinich-Pollard 6.1. Clasificarea sistemelor electorale 221
131
6.2. Sisteme electorale ~i vot strategic 224
6.2.1. Votul strategic in sistemele majoritare 228
6.2.1.1. Votul strategic in sistemele pluralitare 228
6.2.1.2. Votul strategic in sistemele majoritare in doua tururi 230
6.2.1.3. Votul strategic in sistemul votului alternativ 232
6.2.2. Votul strategic in sistemele semi-propoqionale 238
6.2.3. Votul strategic in sisteme propor\ionale 240
6.2.4. Votul strategic in sistemele mixte 244
Prezentarea autorilor ·
6.3. Calculul strategic al competitorilor electorali
248
6.3.1. lntrarea ~i abandonarea strategica a cursei electorale
in funqie de sistemul electoral
256
6.4. Concluzii Mihai Ungureanu este Conferentiar universitar in cadrul
261
Facultatii de $tiinte Politice, $coala Nationala de Studii Politice ~i
BIBLIOGRAFIE
263 Administrative (SNSPA) din Bucure~ti. In anul 2009 a obtinut titlul
de doctor in $tiinte Politice, in cadrul SNSPA, cu teza ,,Paradoxuri
libertariene in teoria alegerii sociale': publicata ulterior la Editura
Economid. Este titular al disciplinelor Teoria Alegerii Rationale,
Partide ~i Sisteme Electorale ~i Guvernare ~i Alegeri Publice. A pu
blicat mai multe lucrari dintre care mentionam: ,, Two new soluti
ons for Sens impossibility of a paretian libertarian", ,,Depoliticizing
the civil service: a critical review of the public administration re
form in Romania,, (co-autor Diana Iancu), ,,Science and social
responsibility: The 'bureaucratic wars' from Public Choice Theory",
,.Rational-Irrational electoral preferences, altruism and expressive
behavior". Printre interesele sale de cercetare pot fi enumerate:
filosofia ~tiintelor sociale, teoria alegerii sociale, teoria alegerii
publice. ln prezent Mihai Ungureanu prime~te o bursa de cerce
tare postdoctorala fiind beneficiar al proiectului ,,Burse doctora
le ~i postdoctorale pentru tineri cercetatori in domeniile $tiinte
Politice, $tiinte Administrative, $tiintele Comunidrii ~i Sociologie':
POSDRU/159/l.5/S/134650.
Alexandru Volacu este cadru didatic asocial al Facultatii de
$tiinte Politice ~i doctorand in $tiinte Politice in cadrul SNSPA,
1 O I MIHAi UNGUREANU, ALEXANDRU VOLACU, ANDRA ROESCU ALE GERE RAJIONALA ~I COMPORTAMENT ELECTORAL I 11
precum ~i editor al Romanian Journal ofS ociety and Politics. In peri competitiei electorale" ~i ,,Competitia intra-~i interpartinica in ale
oada martie - iulie 2015 a efectuat un stagiu de cercetare doctorala in gerile parlamentare din 2008 ~i 2012 din Romania" in Miroiu ~i
domeniul teoriei politice la Univ~rsitatea din Oxford. Este co-editor Cerkez (eds.) Competi{ia Politicii In Romania, aparuta la Polirom
al volumului Modem Dilemmas: Understanding Collective Action in 2013 ~i ,,Modele spatiale ale competitiei multipartidiste': in
in the 21st Century, publicata in 2015 la Ibidem-Verlag, Stuttgart Ungureanu (coord.), Institu{ii, alegeri individuale ~i actiune colec
~i autor a numeroase articole ~tiintifice, printre care: ,,Pluralist tivii, aparuta la Polirom in 2014. Interesele sale de cercetare includ
Welfare Egalitarianism and the Expensive Tastes Objection" (co teoria alegerii publice, analiza spatiala a competitiei electorale, pro
autor Oana Dervi~). in curs de publicare in Contemporary Political blema votului strategic ~i metoda experimentala, politicile publice
Theory, ,,A Priori Voting Power Distribution Under Contemporary ~i metodele de cercetare cantitative.
Security Council Reform Proposals': in curs de publicare in Journal
of International Relations and Development, ,,Mixed Strategy Nash
Equilibrium and Quanta! Response Equilibrium. An experimental
comparison using RPS games", in Economie Teoreticii ~i Aplicata,
,,Does Voter Distribution Matter in the Directional Model?': in
Perspective Politice etc. Interesele sale de cercetare includ analiia
spatiala a competitiei electorate, filosofia politica, filosofia morala,
teoria alegerii rationale, teoria jocurilor ~i filosofia ~tiintei.
Andra Roescu este lector asociat al Faculta\ii de ~tiinte Politice,
din cadrul ~colii Nationale de Studii Politice ~i Administrative
(SNSPA) ~i al Facultatii de Administratie ~i Afaceri din cadrul
Universitatii Bucure~ti. fn 2013 a obtinut titlul de doctor in ~tiinte
polit!ce, in cadrul SNSPA, cu teza ,,Voting Rules Experiments.
Evidence from the local and parliamentary elections in Romania".
A publicat numeroase articole ~tiintifice cum ar fi ,,Studying causal
inference in political science. The case of experiments': ~i ,,Effects
of the 2008 Romanian Electoral System on Candidate Behaviour.
Evidence from the Lab': in Analele Universitiitii din Oradea Seria
RISE, ,,Preferences, voting rules, behaviour and outcomes. A
field experiment on the local elections in Romania" in RJSP, pre
cum ~i capitole in volume colective cum ar fi ,,Modele spatiale ale
lntroducere
Probleme precum participarea la vot, informarea asupra al
tcrnativelor electorale, reprezentarea prin vot a preferintelor
cclatenilor sau modul de selectare a pozitiilor ideologice ori a po
li t icilor publice de ditre particle sunt aspecte vita le ale democratiei
moderne. Absenteismul, spre exemplu, pune uneori sub semnul
inJoielii legitimitatea alternativelor selectate democratic ~i cre~te
impactul coruptiei electorale asupra rezultatelor politice. La fel,
problema informarii precare a cetiitenilor cu privire la alternati
vcle electorale chestioneaza calitatea alternativelor selectate dar
~i calilatea politicilor publice implementate de aceslea. Faptul cii
111stitutiile electoraJe ar putea influenta votul cetatenilor sau acela
di mecanismele de constructie a alternativelor electorale ar avea in
vcdere doar interesele elitelor politice ~i nu ~i pe cele ale votantilor
sunt de asemenea importante. Poate democratia funqiona dacii
cctatenii nu se informeazii sau nu voteaza? Dar dacii ace~tia i~i
schimbii votul in functie de institutiile electorale, este ea una sii
niiloasa? Sunt alternativele electorale sau politicile publice repre
'lcntative pentru interesele votantilor? Volumul Alegere rafionalii ~i
rnmportarnent electoral exploreazii aceste aspecte fundamentale ale
democratiei moderne avand ca punct de reper abordarea economi
d ' a comportamentului electoral al actorilor politici - votantii ~i
Modelele pe care le vom prezenla ~i analiza in cele 6 capitole ale vo
l11mului sunl, in cea mai mare parte a lor, lncadrabile in economia neoclasicii/
14 J MIHAi UNGUREANU, ALEXANDRU VOLACU, ANDRA ROESCU AL EGERE RAJ I ON ALA ~I COMPORTAMENT ELECTORAL J 1 S
partidele/candidatii. Capitolele 1 ~i 2 vizeaza problema deciziei de Capitolul 2 complementeazii modele mentionate mai sus pre
a vota, capitolele 3-5 analizeaza modul in care votantii i~i constru i'Cntand ~i analizand o abordare interesantii aflatii la granita econo
iesc preferintele pentru partidele politice precum ~i modul in care rn iei neoclasice - modelul votantului rational-irational. In cadrul
acestea din urmii i~i aleg pozitiile ideologice, iar capitolul 6 trateaza .1cestuia votantii sunt viizuti drept agenti care aleg in mod rational
problema influentei institutiilor electorale asupra comportamentu credinte irationale despre politicii sau economie. Rezultatul acestui
lui strategic al actorilor politici. Vom oferi o prezentare succintii mod de a concepe actorii cheie ai democratiei este de asemenea
acestor capitole in cele ce urmeazii. c~ecul democratic - politicile publice vor reflecta, eel putin intr-o
Capitolul 1 porne~te de la prezentarea modelelor economice anumitii miisurii erorile sistematice ale votantilor. Capitolul nu are
(neo)clasice ale votului ~i informarii. Initial - in perioada de in !nsa drept principal obiect de studiu problema e~ecului democratic
ceput a cercetiirii comportamentului. electoral - acestea formulau ci, mai degrabii, capacitatea modelului irationalitiitii rationale de
predictia surprinziitoare cii indivizii rationali nu voteaza (para a rezolva un posibil paradox al votului rational-irational (mode
doxul votului - un rezultat inconsistent cu faptele observabile) si lul este suspect de a implica faptul cii indivizii nu vor vota) prin
riiman neinformati in privinta alternativelor politice (ignoranta rcconstructia sa cu ajutorul motivatiilor expresive ~i a celor altru
rationalii - un rezultat consistent cu faptele observabile), din ac.este iste. De asemenea, capitolul cuprinde o discutie criticii a unora
comportamente rezultand e~ecul democratic. Pornind de la aceste dintre aspectele modelului vizand mai ales ontologia confuzii a
rezultate indelung contestate ~i neie~ind din cadrul metodologic ira\ionalitiitii rationale ~i fundamentarea acesteia in raport cu al
lernativele sale non-neo-clasice, comportamentale sau psihologice.
neoclasic, capitolul prezintii mai departe cateva modele care in
Capitolul 3 initiaza discutia despre modul in care votantii pre
clud operationalizari alternative ale max:imiziirii utilitiitii precum
altruismul (modelul votantului pur ~i interesat altruist ~i modelul fe ra intre particle sau candidap ~i despre modul in care ace~tia din
urma riispund preferintelor alegiitorilor prin intermediul pozitio
preferintelor sociale) ~i rationalitatea non-instrumentalii (exprima
narilor ideologice. Aceastii direqie de cercetare, exploratii pe larg
rea preferintelor partizane ~i exprimarea sentimentelor morale) in
in capitolele 3-5 este cunoscuta in literatura de specialitate sub
calculul votului, analizand mai ales capacitatea acestora de a rezol
denumirea de analizii spatialii a competitiei electorale. ln prima
va inabilitatea initialii a abordiirii de a explica participarea la vot
parte a capitolului 3 prezentiim geneza abordiirii, ce i~i identificii
- problema paradoxului votului. Capitolul cuprinde, de asemenea,
radiicinile intr-o serie de lucriiri ce vizeazii competitia economicii
o prezentare a suportului empiric in privinta modelelor votului
<luopolista. In a doua parte a capitolului descriem pe larg modelul
altruist ~i a celui non-instrumental ~i se incheie cu unele reflectii
fondator al analizei spatialeprezentand asumptiile ce il fundamen
critice in privinta solutiilor neoclasice oferite paradoxului votului.
teaza, predictiile modelului in ceea ce prive~te dinamica ideologicii
leoria alegcrii ra\ionale (penlru echivalcn\a dintre cei doi termeni a se con
a partidelor politice ~i relatiile dintre distributia votantilor, sistemul
sulta Maki, 2002). De asemenea, prin Teoria Alegerii Publice vom desemna
acele abordari ale economiei neoclasice/teoriei alegerii ra\ionale care vizeaza electoral ~i sistemul de partide. In ultima parte a capitolului pre
explicarea politicii. zentiim cateva dintre cele mai importante extinderi ale modelului
16 I MIHAi UNGUREANU, ALEXANDRU VOLACU, ANDRA ROESCU ALEGERE RATIONAL~ ~I COMPORTAMENTE LECTORALI 17
downsian (dezvoltate pornind de Ia anumite critici aduse la adresa
oncluziile modelelor cu privire la formele functiilor de utilitate ale
1
acestuia), ce mentin intacta asumptia centrala potrivit careia prefe
volan\ilor, ierarhizarea preferintelor acestora ~i pozitionarea ideo
rintele votantilor sunt construite ca o funqie a proximitatii dintre logicii a competitorilor politici. In cea de-a doua parte a capitolului
votanti ~i particle. olCrim o sinteza a studiilor empirice realizate in ultimele douii de-
Capitolul 4 urmare~te prezentarea unor tipuri alternative de 1 t:11 ii, ce cauta sa testeze compatibilitatea dintre prediqiile teoretice
modele de analiza spatiala, ce renunta (eel putin partial) la ideea .tic modelelor ~i comportamentul electoral real. Subliniem faptul ca
ca
proximitatea dintre votanti ~i candidati determina preferinte , cwltatele obtinute sunt mixte, iar sursa unora dintre diferentele
le acestora. In prima parte a capitolului analizam un prim astfel fnrcgistrate in studiile mentionate este de natura metodologica. Yn
de model, ce propune inlocuirea proximitatii in operationalizarea
u 11 im a parte a capitolului abordiim aceste aspecte metodologice,
funcpei de utilitate a votantilor cu direqia fa~a de. status-quo. fn
discutand trei probleme centrale ce apar in operaponalizarea sta-
cea de-a doua parte a capitolului descriem un model alt tip de mo
1i stidi a modelelor, anume problema definirii distantei, problema
del, ce complementeaza caracteristica direqionalitatii cu aceea a
rnmparatiilor interpersonale/intrapersonale ~i problema pozitio-
intensitatii privind sustinerea unor politici. Acest model, denumit
11!\rii compelitorilor politici.
modelul directional, a devenit rapid principa1ul rival al modelului
Capitolul 6 studiaza comportamentul strategic al actorilor sub
downsian clasic (~i al modelelor dezvoltate in aceasta traditie), mo
111rluenta institutiilor electorale, din perspectiva economiei neo
tiv pentru care cea mai mare parte a capitolului 4 li este dedicata.
< lasice. Asumptia de la care porne~te capitolul este aceea di atat
In ultima parte a capitolului prezentam o serie de modele unificate,
votantii cat ~i candidatii ~i partidele sunt actori rationali care urma
ce combina atat elemente din modelele clasice ale proximitatii, cat rc.s c sa is.i maximizeze utilitatea, date fiind constrangerile produse
~i elemente din modelele direqionale. De asemenea, ultimul model
Jc sistemele electoraJe, privite ca reguli ale jocului. Dupa o scur
discutat in aceasta parte a capitolului urmare~te o unificare ce de ta clasificare a sistemelor electorale, in prima parte a capitolului
pa~e~te granitele analizei spatiale a cornpetitiei electorale, preluand
Jiscutam despre votul strategic in contextul unora dintre cele mai
~i elemente din analiza comportamentala a votului.
cunoscute sisteme electorale, din fiecare dintre cele patru familii de
CapitoluJ 5 vize.aza abordarea comparativa a celor doua teorii
sisteme identificate. Concluzia acestei seqiuni este aceea case poate
descrise in capitolele 4 ~i 5 (i.e. teoria proximitatii ~i teoria direqi
discuta de vot strategic, adicii de reorientarea catre un candidat via
onala), accentuand asupra centralitatii disputei dintre aceste doua
hil, cand candidatul preferat nu are ~anse de ca~tig, in oricare dint re
traditii teoretice in cadrul analizei spatiale contemporane. In prima
sistemele discutate. Forma pe care o imbraci votul strategic poate fi
parte a capitolului discutam o serie de aspecte de ordin teoretic,
generalizata pentru orice sistem, in raport cu regula care spune di
mai exact dacii atat modelele proximitiitii cat ~i cele directionale
in intr-o circumscriptie sunt eel mult M +1 candidati viabili, unde
sunt incadrabile in teoria alegerii rationale ~i daca exista diferen M este magnitudinea circumscriptiei. ln a doua parte a capitolului,
te semnificative in gradul de falsificabilitate a celor doua tipuri
analiziim deciziile stralegice ale candidatilor ~i partidelor de a intra
de modele. De asemenea, prezentiim intr-o maniera comparata
sau de a piirasi cursa electorala, in functie de costurile candidaturii
I
18 MIHAi UNGUREANU, ALEXANDRU VOLACU, ANDRA ROESCU
~i de a~teptarile cu privire la rezultatele alegerilor. Factorii cheie in
acest cadru sunt asumptiile legate de orizontul de limp al competi
torilor, de capacitatea acestora de a-~i calcula in mod corect ~ansele
de ci~tig precum ~i de a intelege stimulentele produse de sistemul
CAPITOLUL 1
electoral, tinand cont tot timpul de posibilitatea ca votantii sa alea
ga strategic. Modele neoclasice
ale comportamentului electoral
Abordarea economidi a comportamentului electoral a debutat
1 u implicatia surprinzatoare a modelului Downs-Tullock potrivit
I 1 l"Cia absenteismul ~i ignoranta ar trebui Sa fie regula in alegeriJe
de masa2• Pornind de la asumptia homo economicus3, ~i data fiind
probabilitatea foarte mica de a fi decisi0 - impreuna cu faptul di
hcneficiile ~i costurile individuale ale votului sunt de obicei recluse
implicatiile (dirora le vom dedica prima seqiune - 1.1 - a ca
pitolului) sunt acelea di foarte putina lume are motive rationale
'·' voteze sau sa se informeze. Una dintre aceste implicatii (cea a
parliciparii) avea, bineinteies, sa infrunte realitatea: in alegerile de
111asa din democratiile moderne, de~i o problema, absenteismul,
t•ste departe de a fi atat de pronuntat. Aceasta predictie a prim it de-
11umirea de paradox al votului ~i a provocat doua tipuri de reactii:
fie a alimentat pozitiile critice la adresa abordarii neoclasice5, fie a
Acesl enun! nu lrebuie sa primeasca o inlerprelare normaliva
Un individ care maximizeaza utilitale opera!ionalizala sub forma ego
"mului ~i comporlamenlului instrumental.
' i.e. aJlat in siluapa de a sparge un balotaj sau de a delermina ca~tigatorul
11 nor alegeri.
5 Avem in vedere abordarea economiei neoclasice/teoria alegerii
r.1\ionaJe, cu nucleuJ sau metodologic con\inand eel pu\in individualismuJ
111clodologic, deduclivitatea ~i ra\ionalitatea definita ca maximizare a utilita\ii.
l'cnlru o prezentare exlinsa a aceslor principii melodologice, vezi Ungureanu
(20 l4a).
20 I MIHAi UNGUREANU, ALEXANDRU VOLACU, ANDRA ROESCU ALEGERE RAJIONALA ~I COMPORTAMENT ELECTORALI 21
generat o reaqie de flexibilizare metodologica in in.teriorul abor cconomi~tilor sunt imprumutate pentru a reconstrui tabloul de
darii. In acest capitol exploram aceasta a doua reactie. Vom aborda mocratic. Actorii (cetateni, particle, organizatii ale statului etc.)
ca
doua astfel de solutii6 (in cadrul celei de-a doua seqiuni - 1.2), cea a sunt definiti ca rationali in sensul pot lua intotdeauna decizii in
introducerii comportamentului altruist ~i a celui non-instrumental privinta alternativelor aflate pe agenda, le pot ierarhiza ~i o fac in
in ecuatia votului. In cazul celui dintfil tip de solutie vom aborda functie de interesul propriu alegand intotdeauna alternativele si
problema operationalizarii maximizarii utilitatii sub forma altru t uale mai sus in ierarhia preferintelor lor (Downs, (1957), 2009:
ismului insistand asupra abordarilor lui Becker (1974), (1981) ~i p. 38). De asemenea, actorii aqioneaza instrumental - activitatile
Andreoni (1989), (1990), apoi vom prezenta modelele lui Jankowski lor sun.t instrumente in atingerea unor scopuri nechestionabile.7
(2002), (2007) ~i Edlin et al (2007), impreuna cu o parte a litera Ace~tia sunt a~adar maximizatori egoi~ti de utilitate definita in
turii empirice privind modelele votului altruist. in privinta solutiei mod instrumental. In acest sens guvernele, partidele sau politici
includerii considerentelor non-instrumentale vom insista pentru cnii actioneaza pentru a-~i mari sprijinul politic (ideea guverna
inceput asupra modelelor votului ca exprimare a preferintelor par mantului maxirnizator de voturi - (Downs, [1957], 2009: p. 67), iar
tizane acordand aten{ie speciala modelelor Jui Brennan ~i Buchanan votantii deriva utilitate din aqiunile guvernamentale (i.e. politicile
(1984) ~i Brennan ~i Hamlin (1998). Vom trata apoi abordarea votu publice). Toti actorii din model aqioneaza in interiorul constan
lui ca exprimare a sentimentelor morale insistand asupra lui Tullock gerilor institutionale.8 Deoarece in cadrul acestui volum suntem
(1971) ~i Brennan ~i Lomasky (1985), (1987). Asemanator cazului mai degraba interesati de probleme ce privesc comportamentul
modelelor votului altruist, vom prezenta ~i aici o parte a literaturii dectoral (inteles in sens larg) vom insista aici asupra a doua dintre
empirice privind votul expresiv. In sfar~it (sectiunea 1.3), vom reali contributiile importante ale cartii lui Downs9, cea privind actul de a
za o discutie qitica in privinta ce_lor doua grupuri de modele vizand vota ~i cea privind informarea in privinta alternativelor electorale,
atat aspecte transversale cat ~i aspecte mai degraba locale. insistand mai ales asupra celui dintai. A~a cum aratam in introdu
cerea capitolului, ambele pleaca de la observatia generala10 di in
1.1. Modelul (neo)clasic standard al comportamentului electoral Scopurile sunt considerate date ~i nu se judeca gradul lor de
ra\ionalitate. In Lermenii Jui Downs ([1957), 2009) ,,inlr-o aslfel <le analiza
Downs ((1957], 2009) contribuie la extinderea domeniului (n.a. econornica) terrnenul de ra\ionalitate nu se aplica niciodala scopurilor in
sine ci mijloacelor folosite de agent pentru atingerea acestora" (Downs, [ 1957],
de studiu al economiei neoclasice prin modelarea fonctionarii
2009: p. 37).
democraFei, a institutiilor democratice ~i comportamentelor 8 Inslilu\iile sunl vazute aici ca reguli ale jocului - reguli ce modeleaza
politice ale actorilor in democratie. Presupunerile standard ale cornporlamentele agen\ilor ra\ionali in funqie de beneficiile ~i sanc\iunile pe
care le presupun.
Spre deosebire de Ungureanu ~i Ghea\a (2014) acest capitol prezinta 9 In capitolul 3 al acestui volum vom discuta pe largo alta contribu\ie
pe larg modelele votului altruist ~i cele ale votului expresiv neinsistand asu imporlanla a lucrarii Jui Downs, cea privind pozi\ionarea strategica a partide
pra altor solu\ii ale paradoxuJui volului. De asemenea, aici, vor fi prezentate lor/competitorilor electorali in funqie de preferin\ele alegatorilor.
alat literalura empirica privind cele doua modele cat ~i considera\ii crilice in 10 A~a cum se va putea ve<lea in cele ce urmeaza, Downs ala~aza cateva
privin\a acestora. condi\ii acestui enun\.