1001 de carti de citit intr-o viata

12 Pages·7.098 MB·Romanian

by  Peter Boxall

1001
DE CARTI
DE CITIT INTR-O VnTA
COORDOiIATOR PETER BOXALL
-
HT
Cuprins
Prefali 006
lntroducere 008
Colaboratori 012
lndice de titluri ale cirtilor 016
lndice de autori 950
Lista cA;tigitorilor marilor premii 957
Multumiri 959
Lista ilustraliilor 960
*.
**
trn*
LJ T==E* 5I
: =*pgE
5:-i**im
Eitiul origir:aE i Alf loylah wo laylah PoveStite ce alcituiesc coleclia cunosculd drepl 0 mie
1!*:ba esigi*al5 : arabd 5i una de nop[i sunt printre cele mai remarcabite 9i cetebre
Friree e*ili= ; cca 850 opere de ficliune din istoria naraliunii. Printre basmele pe
Sursa j HazarA fsanah (O mie de poveSti) care $eherezada i [e spune regetui Shahryar de-a [unguI a o
mie 9i una de nopli se num6ri povegti de referinle, cu o
longevitate incredibitd, ca ,,Sindbad", ,,Ataddin" gi ,,Ati
Baba gi cei patruzeci de holi". Povegtite celor 0 nie 5i una
de nop[ise remarcd prin faima de care se bucuri in intrea-
ga [ume, dar probabil ci mogtenirea lor cea mai valoroasi
este conceptuI de naraliune.
in Nopli apare acea legituri predominantd dintre
nara,tiune, sex 9i moarte ce va constitui utterior sursa de
inspiralie a intregii proze. Regele Shahryar are nevero-
simitul obicei de a dezvirgina gi ucide apoi cdte o fecioari
in fiecare noapte. Noplileincep cu momentul cind $ehe-
rezada igi a;teapti rdndul sd fie urmitoarea victimd a
regelui. Hotirdtd si-gi infrunte soarta, ea ii propune regelui
si-i spund povegti, iar pldsmuirite sale sunt atit de capti-
vante, erotice, savuroase 9i provocatoare, incdt, la sfdrgitul
fiecirei nopti, regete este incapabit si o ucidi. Fiecare
noapte se incheie cu o poveste neterminate gi in fiecare
noapte regete amdnd executia pentru a asculta finalul
povegtii. Dar naratiunea inventati de $eherezada pentru
a-gi salva viala este una firi sf6rgit, care nu atinge
niciodati punctuI culminant. Povegtile par bdntuite de un
soi de dorinld nepototita, o deschidere infiniti ce ne face si
continuim lectura cu nesal, ata cum Shahryar vrea sd
asculte mai mutt, gi mai mutt. lar erotismuI povestirilor,
textura lor exotici gi incdrcati derivi tocmai din aceasti
dorin!i, din tremurul firi sfdrgit ce anunli atdt punctul
culminant cit gi moartea. PB
Coperta ediliei din 19O8 a Noplilot arcbe ilustreaz; cu stil
exotismul care i-a atras pe vestici c;tre povettile orientale.
Leon Bakst a desenat costumele pentru Seherezado de Rimski-
Korsakov, pusi in sceni de Baletul Rus la Paris, in I 91 0.
22 Fs=i+e*e ** *i*ci=E*= ****F*i*E HY3EE

F*v*sE** **v*sE**
** ** **s E*s
E* E*E*ruc E*c E r== eEA* Er E Su =a**eil,tsEEE
R*r.-r:i:= &*r:r*scki Shiki*.:
Li:r:*= *ri=i**i5 japonezi n.cca 973 (Japonia), m.cca"l014
!
Fri** *di:i* iSecolulX Fr:r*= *diei* ! Secolul Xl
TitE*l =it*r=*tis I Povestea printesei Kaguya ti=r=i:= *rig!+*i* japonezi
i
Tiilui +rigi-*i I Taketori Monogatari Tit9i:l *rigi*ai Genji monogatari
!
Povestea tdietorului de bambus este numiti in Povestea lui Genji este cea mai veche prozi lecturati qi
Povestea lui Genji ,,strdmoSuI tuturor basmetor.,. Este cea astizi de multi cititori din simpli pticere. Scrisi cel pulin
mai veche prozi iaponezd cunoscuti. Nu se gtie exact c6nd parfiat de Murasaki Shikibu, o femeie de la curtea impe-
a fost scrisi; se presupune ci ar fi apdrut fie ta sf6rgitul riati, structura sa liberi se concentreazi asupra vietrii
secotutui lX, fie ta ?nceputul veacutui X. in 1998, yasunari amoroase a unui fiu deimpirat, chipequt 5i invitatul Genii.
Kawabata, unuI dintre cei mai mari romancieri laponezi Tdnirut suferi complexe vicisitudini emotionale qi sexuale,
moderni, a publicat o noud versiune a basmului. printre care relalia cu figura maternald Fujitsubo sau cu
PersonaiuI principal este superba prinlesi Kaguya- Murasaki, pe care o adopti de copi[ gi care devine marea sa
hime, care a fost gisiti de mici de un bitrdn tiietor de pasiune. Exitat ca urmare a unei aventuri sexuale gregit
bambus. Frumuselea sa ii cuceregte pe birbali 5i, incer- iudecate potitic, Genii revine pentru a cdpita bogilie gi
c6nd si o mirite, protectorul siu, tiietorut de bambus, putere, dupi care, zdrobit de durere dupi moartea lui
atege cinci pelitori. Kaguya-hime, prinlesa cu inima de Murasaki, se retrage la un templu. Dupa acest episod,
gheafd, nu vrea si se cisitoreasci 9i te traseazi pelitoritor cartea se indreapti citre portretizarea sumbri a generaliei
sarcini imposibite. Petitorii necinstili igi folosesc banii gi urmitoare gi se incheie aparent la intimptare - nu se gtie
pozitia pentru a o convinge pe prinlesi ci gi-au indeptinit daci lucrarea este neterminatd sau finatul siu a fost lisat
misiunite. Un prin! angaleazi o echipi de muncitori care si detiberat neconctudent.
lucreze zi gi noapte pentru a-i face prinlesei o ramuri din Povestea lui Genji deschide o fereastri spre o lume
aur; un attul pl5tegte un chinez pentru a gdsi o mantie care indepirtati gi exotici - viala ta curtea, estetizatd ;i rafi-
si nu ardi. nati, .laponiei medievate, 5i in aceasta consti mare parte
Fiecare egec al petitoritor di priteiul aparifiei unei zicate din atractia sa, ce diinuie gi astizi. Ca prin minune, dispar
precum ,,prost ca pruna", urmare a incidentutui nefericit in diferenlele istorice, cutturate qi [ingvistice dintre [umea lui
care marete consilier, incapabiI si-i aducd printesei o Murasaki gi cea contemporani. Cartea poate pierde mult
bijuterie in formi de dragon, ii inlocuiegte ochii cu pietre prin traducere, dar cititorul modern va fi incdniat si
aseminitoare prunelor. ltustraliite lui Masayuki Miyata la descopere emolii famitiare intr-un context atat de inde-
versiunea lui Kawabata sunt minunate. Chiar qi numai pdrtat;i fascinat de imprevizibititatea reacliilor gi atitu-
pentru ele, cartea meriti cititd. 0R dinilor personaietor. RegG
24 Feri**d= $c di*e!::e**:***L:!r.:i HV!il
S,'E= E==*=
+5
==*
F=s=s
=
ii:i i-j=:'=:: * i*r=. *::=i:=i:l-.==
n. cca1330 (China), m.14O0 n. cca 1296 (China), m.cca'1370
r-::r== i SecolulXlV Fri== **i:i:: i I370
=Si::=
,-i-:*= +.ri=ir:=ii i chinezi iill+i =ii:i::+!i=' I Banditii din mlattina
'l::i=i +ii==ii:+i :, Sangu6 yanyi iiti;-.:i *:i-=:r==i i Shuihu zhudn
Cronica celor trei regate este unul dintre cete patru lntriga romanului se concentreazi, ln mare, asupra
romane ctasice fundamentale ale literaturii chineze. Saga isprivitor unui bandit de [a inceputul secolutui Xll' Song
epice a uttimei perioade a dinastiei Hin, o compilalie de liang, 5i ate cetei sate de proscri;i. Textul a iraversat
fapte gi tegende bazati pe antica tradilie a povestitului, secote de povestit profesionist, fiind editat, adiugit 9i
acopera mai bine de un veac din istoria Chinei (184-280). revizuit inainte de a fi tiperit in diverse versiuni: cea
Este atribuiti unui invalat din secotut XlV, Lu6 Guinzhong, mai veche versiune cunoscuti dateazd de la inceputul
care a combinat numeroasele surse 9i poveiti intr-o nara- veacutui XVI 5i cuprinde 120 de capitote. Aga se explicd
atat inconsistenla textutui, cit ;i imposibititatea datirii
!iune ce captiveazi gi astdzi.
Povestea incepe cu izbucnirea revottei impotriva gi atribuirii sale exacte.
impdratutui Ling, condusd de vrijitorul taoist Zhang liao, 9i Prima parte a romanutui descrie, in detaliu, moduI in
se termina cu prebutirea dinastiei Hin 9i fondarea care cei 108 eroi se adund in adipostul lor din mlagtinile
dinastiei iin. Mare parie din acliune se petrece in regatete Liangshan, sub conducerea tui Song Jiang. Unili de
rivate Wei, Shu qi Wu, locuite de magicieni, mongtri, respectut fafi de impdratul gregit sfituit de oficiatii corup!i,
despoii puternici ;i eroi tegendari nemuritori care [upte proscrigii adopti un cod cavaleresc sever: iefuirea
pentru supremalia asupra Chinei. Povestea captivanta, bogitagitor, aiutorarea sdracitor, toialitate extremi fati de
eroii ctasici, tilharii, intrigite complicate 9i scenete de fralii intru tegdmint. in uttima parte a romanului, proscrigii
bdtdtie spectaculoase fac din Cronicd o capodoperi beneficiazd de o amnistie generati 5i aiuti la suprimarea
literard, echivalentul chinezesc al lliadei. Cartea a fost unei revotte, in cursul cireia maioritatea sunt uci;i.
tradusi in multe timbi, printre care franceza, engteza' Degi pe atocuri extrem de violent 9i misogin, dupd
spaniola $i rusa, 5i rimine unu[ dintre cele mai populare standardete actuale, romanuI inflicireazi imaginalia
romane in Asia de Est, indrigit pentru inlelepciunea cititorutui modern prin personajete sale complexe 5i
tradilionatd, elementele fantastice, detatiile istorice 5i timbajut lor colorat gi ptin de viali. lnterpretat ca un elogiu
incursiunite in strategiile de rdzboi. Dupi cum spune un at revoluliei ldrinimii, romanu[ a fost glorificat in China
proverb coreean: ,,Po1i discuta despre viali dupi ce ai citit dupd 7949, fiind una din cerlite favorite ate lui Mao
Cronica celor trei regate".FG Zedong. FG
F*ri**de ** di*=!:rt** iiirli: 25
=er*E::!:-:i

fu=t=**v*:E *€*
=*i"
<.=
::-:i!::: *p*i*:ir::
Mdgarul de aur esle unicul roman latin pistrat ,. i., 'iieiM.J.r.t, nid,ii'. ae ast;zi), m.170
integral. Stitut siu este picant, gitigios 9i ireverenlios, +iii*= e*::i* i 1469
specific povestitorilor profesionigti, dar mesaiul este F;i+::":l **!it*r i C. Sweynheim & A. Pannartz
unuI moral. iiili.;i +rigi*+! I Metamorphoson libri
I Lucius, un tdnir aristocrat roman obsedat de magie,
este transformat din gregeatd de iubita sa in migar. in
acest chip, trece printro serie de aventuri care i[ fac si
I cunoascd gi sd se imptice in viala mizeri a sctavitor 5i a
oamenitor tiberi nevoiaqi care, la fel ca Lucius, sunt tra-
tali de stdpdnii tor bogali precum animalete. Este unica
mirturie titerard directi din antichitatea greco-romand
despre viala ctaselor de jos. in ciuda temei serioase,
timbajut este licenlios 9i expticit sexual cdci Lucius se
aftd des in companii desfrdnate. Romanut este sem-
nificativ qi datoriid portretizirii retigiitor contemp0rane:
in capitotete finate, Lucius este transformat de zeila lsis
in birbat, iniliat de ea in cuttul misterelor, dupi care i5i
firi
dedici viala zeilei. Din acest moment, umoruI
perdea este intocuit de o prozd cu substanti 9i ta fet de
frumoasd. lvldgarul de aur este precursorul romanului
picaresc episodic, iar combinalia sa antrenanti de ma-
gie, farsi 5i mitotogie il face la fet de captivant acum ca ;i
[a momentuI scrierii. LE
Apuleius este sincer ti fere perdea in privinta sexului,
subiect tratat fdrd urm; de pudoare iudeo-cre;tine sau
sensibilitate romantici.
tlustratia de Jean de Bosschere, la editia din 1 923 a
Mdgarului de aur.
27
Don Quijote
t.iiguel
de Cervantes Saav*dr*
a 1547 (Spania), m.1616
ftrna edilie I 1605-161 5, de .Juan de la Cuesta
-'tul original complet El ingenioso hidalgo
I
futl Quixote de la Mancha
Don Quiiote a innebunit citind prea mutte romane
aeclerepti. Et ii provoaci pe cavalerii de odinioari, [a
ireput Ecdndu-gi rost de o armurd din carton qi de un
rrm5sar (o biati md4oagi), iar apoi autoinvestindu-se ca-
Cer. Aiunge ta un han pe care i[ crede castel, se intilnegte
ori p.ostituate pe care [e confundd cu doamne de ranginalt
i I se adreseazi, tor gi hangiutui (un ho1), intr-un timbai
dm! pe care ei nu ilinleteg, dupi care incearci si devind
crnler, apirindu-5i vigitent armura toati noaptea. Trans-
ftmrarea ridicotd a ritualurilor sacre ale cavalerismului in
ltrywizalii simbolizeazi desacralizarea ce avea loc in
F.rqa [a acea vreme.
Crtitorul avizat, gi nu personaiele sau actiunea ci(ii,
r*t
subiectut impticit at adresirii. lnventdnd cititorul,
(svantes inventeazi insigi forma romanutui. Cartea in-
rrre cu un prolog cdtre cititorut,,[eneg", care devine par-
E a primei cirli, pe misurd ce prietenii tui Quiiote
hcmrci si-[ scape de nebunie arzindu-i cd(ile, proces
&a lungul ciruia ne intdtnim cu cititori gi cu ocazii de
rturi de toate feturite. in 1615, Cervantes a publicat o a ,,f{u toate fetrurile de frumusele
ltuoa carte, in care Don Quiiote devine nu personaiul care inspirE dragoste; existE unele care
ahge, ci personaiul citit, cici multi dintre oamenii pe
creii cunoagte au lecturat Cartea I gi ttiu totul despre el. plae doar ochiului, dar nu nase
sr reasti combinatie dintre ceva deia citit 9i forla rein- afectiune."
rsrifi
perpetue atragein continuare cititorii. JP
Prima parte a lui Don Qurbtea fost publicatd pentru
prima oar6 la Madrid, in 1605; s-au pdstrat mai putin
de douazeci de exemplare.
Perioada de dinaintea secolului Xvlll 35
$sg€ L€ s=eE E* E *e E F**"s$ $*s
*EfFFgEs*=r:n#*i
FE
futigu*i *J* il*rvant*s
n.'1547 (Spania), m. 1616
Srin:s e*iti€ i 1617
Trtl*l *rigi**i i Los trabajos de Persiles y
Si g ism u nda, hi storia septentriona I
Cervantes a scris dedicatia emotionanti a acestui
roman, pe care nu a apucat sd-[ vadi pubticat, pe patut de
moarte, dupi ce primise ultima impirtiganie. Este un
roman bizantin, moratizator gi artificiat, poputar in a doua
iumitate a veacului XVl. Cu acest roman, Cervantes a
sperat ci va dobdndi gtoria ce ii fusese refuzati dupi
parodia Don Quijote.
Romanul este povestea citdtoriei tungi gi ptine de
peripelii a lui Persiles, prinlut Thutei, 9i a iubitei sate
Sigismunda, prinfesi de Finlanda, citre Roma, unde papa
le binecuvdnteazi dragostea gi ii cisitoregte. Dindu-se
drept Periandru 5i Auristeta, frali de sdnge regat, cei doi
traverseazd pustietatea nordici, trecind peste diverse
obstacote (separare, rdpire, naufragiu), dupi care igi
continui cilitoria aventuroasi prin Portugatia, Spania,
Franta gi, in finat, ltalia, a cdrei capitati simbotizeazi
unitatea gi suprematia Bisericii. Protagonittii sunt inzes-
,.,** vE*t*. **rE*E*E* s*r:t trali cu insugiri morate perfecte: onoare, virtute, tirie de
*em*r**rcE* pE 5*g*e* ?*Ere caracter $i castitate.
*E* prE:=tr--xr: Eersg f*r* sf&rpEe, Aceasti ,,poveste nordici" este un roman de tip comptet
nou, ce combini intriga cu exemptul moral, aventura cu
**r* ej**g* ****rt
p&m& ?'n educafia, gi in care Cervantes a incriptat o ategorie a viefii,
re*gie$e**r* e*fu**r* amestec de bun gi rdu, soarti gi liber arbiku, o cilitorie a
omutui spre propria satvare. DRII/I
?r:5ed""
Tablou pictat de Jauregui y Aguilar, in I 600, infdlitandul pe
Ceruantes care, de-a lungul vietii, a fost schilodit si luat sclav.
36 Peri**da d* dinci:::*a s*e*iui*i HVlil