1 Metode de analiz˘a prin activare 1.1 Principiul metodei Analiza prin activare este o metoda˘ experimental˘a care const˘a ˆın iradierea probei cu un fascicul de radia¸tii nucleare (neutroni, particuleˆınc˘arcate, fotoni, etc.) urmat˘a de m˘asurarea activita˘¸tii de via¸t˘a lung˘a indus˘a. Activitatea de via¸t˘a lung˘a este aproape ˆıntotdeauna de tip γ, β sau mai rar α. M˘asurarea activita˘¸tii pro- duse (tip, energie, timp devia¸t˘a) permite ob¸tinerea unor concluzii asupra compozi¸tiei chimice a probei. Uneori ˆınainte de iradiere sau de m˘asura se fac separa˘ri chimice care m˘aresc sensibilitatea prin eliminarea interferen¸telor. S˘a presupunem c˘a ˆın proba de analizat se afla˘ izotopul T ˆın concentra¸tie de N(t) nuclee/cm−3 la momentul de timp t. Inainte de a ˆıncepe iradierea, aceast˘a concentra¸tie de nuclee ¸tint˘a este N(t = 0) ≡ N . Prin bombardarea probei cu particule incidente 0 a avaˆnd fluxul Φ particule cm−2s−1 are loc reac¸tia nuclear˘a a+T −→ T(cid:2) +r (1.1) prin care se produc izotopi radioactivi T(cid:2) care se dezintegreaz˘a cu constantadedezintegrareλprinemisiadecuantegamma. Timpul de via¸t˘a al dezintegra˘rii este suficient de lung pentru a transporta proba ˆın afara zonei de iradiere ¸si a ˆınregistra spectre gamma. 1 la un moment datˆın timpul iradierii, iar cu σ, Σ sectiunea eficace microscopic˘a respectiv cea macroscopic˘a, atunci avem ecua¸tia de echilibru dN(cid:2) = ΦσN −λN (1.2) dt careintegrat˘aconducelaurm˘atoareavaloareinstantaneeanum˘arului N(cid:2)de radionuclizi T(cid:2) existen¸tiˆın prob˘a N(cid:2) Φσ (cid:2) (cid:3) = 1−e−(Φσ+λ)t (1.3) N Φσ +λ 0 Se poateobserva c˘a la timpi de iradiere mari, cantitatea (relativa˘) de radionuclid cre¸ste cu fluxul incident ¸si cu sec¸tiunea de reac¸tie . In general N(cid:2) este mult mai mic decaˆt N deoarece λ este mult mai mic decaˆt Φσ,ˆın care caz, ecua¸tia (1.3) devine Φσ (cid:4) (cid:5) N(cid:2) = N 1−e−λt (1.4) 0 λ Activitatea probei Λ = λN(cid:2) va fi propor¸tionala˘ cu num˘arul de nuclee radioactive formate prin iradiere dar va depinde ¸si de N , 0 num˘arul de nuclee de tip T pe unitatea de volum existente ˆın proba˘ laˆınceputul iradierii. Lega˘turaˆıntre masa m¸si num˘arul de nuclee pe unitatea de volum N’ este m f N(cid:2) = T ℵ A T unde f este concentra¸tia masic˘a a izotopului T(cid:2) iar ℵ num˘arul T lui Avogadro. Avaˆnd ˆın vedere faptul c˘a λ = 0.693 · T unde T este 1/2 1/2 timpul de injum˘at˘a¸tire, avem rela¸tia urm˘atoare ˆıntre masa m a izotopului T din prob˘a ¸si activitatea probei la sfaˆr¸situl iradierii Λ Λ A m = (cid:4) T (cid:5) (1.5) ℵΦσ 1−e−0.693t/T1/2 deundesevedefaptulc˘adetectareauneicantita˘¸timicidesubstan¸t˘a (atunci cˆand limita de detec¸tie a activita˘¸tii Λ este fixat˘a din mo- tive experimentale) este favorizat˘a de : (ii). Mase atomic mici ale nucleelor ¸tint˘a. (iii). Sec¸tiuni eficace de reac¸tie mari. (iv). Perioade deˆınjum˘at˘a¸tire scurte. Experimental, ma˘sura˘torile de activare au locˆın dou˘a etape, ori- care ar fi particulele care induc activarea etapa 1-a: Iradierea probeiˆın condi¸tii de flux incident cunos- cute ca distribu¸tie energetic˘a ¸si spa¸tial˘a. etapa a 2-a: Scoaterea probei din fluxul incident ¸si m˘asurarea activita˘¸tii gamma (uneori ¸si beta). Daca etapa a 2-a este este comun˘a la toate tipurile de m˘asura˘tori de activare, etapa 1-a se desf˘a¸soar˘a conform unor proceduri de- pendente de tipul fluxului incident. In continuare vom distinge tipul experimentelor de activare dupa˘ tipul radia¸tiei care induce activarea. 1.2 Activarea indus˘a de neutroni 1.2.1 Cˆampul de neutroni termici Este cea mai ra˘spˆandita˘ metod˘a de activare datorit˘a sec¸tiunilor eficace de interac¸tie ridicate specifice neutronilor termici, ca ¸si parcursului lor mareˆın substan¸t˘a. Neutonii care produc reac¸tiile nucleare de activare sunt de cele mai multe ori cei din coloana termic˘a a unui reactor nuclear - neutronii termici. Aplicarea rela¸tiei (1.5) presupune cunoa¸sterea cu precizie a cˆampului neu- (cid:7) tronic adic˘a a distribu¸tiei spa¸tiale ¸si energetice n((cid:7)r,Ω,K) a neu- tronilorˆın care se plaseaz˘a proba pentru activat. Tipic este cazul ˆın care neutronii se afla˘ˆın echilibru termodinamicˆıntr-un mediu ˆımpr˘a¸stietor (grafit sau ap˘aˆın cele mai multe cazuri). Dac˘a se consider˘a un element de volum dV = dxdydz atunci (cid:7) n((cid:7)r,Ω,K) dV dΩ dK reprezint˘a num˘arul de neutroni din acest element de volum, neutroni ale ca˘ror direc¸tii de mi¸scare sunt car- acterizate de versorul Ω(cid:7), ¸si intr˘aˆın elementul de unghi solid dΩ, iar energiile lor se g˘asescˆın intervalul [K,K+dK]. Deci ma˘rimea n((cid:7)r,Ω(cid:7),K) [cm−3 ·s·rad−1 ·eV−1] sta¸tionar˘aaunuicˆampdeneutroni. Porninddelaaceast˘adefini¸tie se pot obtine urm˘atoarele m˘arimi de interes (i). vectorul densitate de neutroni, definit ca fiind num˘arul toatal de neutroni din elementul de volum care au o direc¸tie de mi¸scare data˘, indiferent de energia lor (cid:6) ∞ (cid:7) (cid:7) n((cid:7)r,Ω) = n((cid:7)r,Ω,K) dK (1.6) 0 (ii). densitatea spatiala˘ de neutroni, definita˘ ca num˘arul total de neutroni din unitatea de volum (cid:6) ∞ n((cid:7)r) = n((cid:7)r,Ω(cid:7))dΩ (1.7) 0 (iii). Fluxul diferen¸tial deneutroni,ϕ((cid:7)r,Ω(cid:7),K)reprezinta˘num˘arul de neutroni din unitatea de volum avˆand energia cinetic˘aˆın inter- valul [K,K+dK], direc¸tia de mi¸scareˆın unghiul solid dΩ centrat (cid:7) pe versorul Ω, care pa˘trund printr-o suprafa¸t˘a unitate perpendic- (cid:7) ular˘a pe Ω ϕ((cid:7)r,Ω(cid:7),K) = n((cid:7)r,Ω(cid:7),K) (cid:7)v dΩ(cid:7) dK (cid:7) unde v = 2K/m este viteza neutronilor. Integrˆand aceast˘a rela¸tie dup˘a energie se ob¸tine vectorul de flux ϕ((cid:7)r,Ω(cid:7)) care este num˘arul de neutroni care p˘atrund ˆın unitatea de timp prin uni- (cid:7) tatea desuprafa¸t˘a perpendiculara˘ peΩ¸si se deplaseaz˘aˆın unghiul solid dΩ. (iv). fluxul scalar se define¸ste cu ajutorul rela¸tiei (cid:6) Φ((cid:7)r) = ϕ((cid:7)r,Ω(cid:7)) dΩ(cid:7) (1.8) 4π 1.2.2 Activarea probelor ˆın cˆampuri de neu- troni termici Inreactor,neutroniiaparˆınurmaproceselordefisiune¸siˆınfunc¸tie de tipul reactorului pot fi neutroni rapizi sau neutroni termici. Neutronii apar de asemeneaˆın cele mai multe dintre reac¸tiile nucleare. Remarcabile sunt reac¸tiile de spala¸tie (reac¸tii induse de protonicuenergiideordinulGeV-lorcarebombardeaz˘a¸tintegrele mai noi surse de neutroni se construiesc pe baza acestor reac¸tii de spala¸tie. S˘a consider˘am o astfel de surs˘a de neutroni plasat˘a ˆıntr-un mediu ˆıntins. Neutronii vor difuza pˆan˘a se va stabili un echilibru ˆıntre ”gazul”neutronic” ¸si atomii mediului (atomii ˆımpr˘a¸stietori). In regim stationar se ob¸tine o distribu¸tie ener- getica˘detipMaxwell cutemperaturadata˘detemperaturamediu- luiˆımpr˘a¸stietor. Latemperaturiapropiatede273◦ Kelvinenergia cinetic˘a a centrilorˆımpr˘a¸stietori din mediu este situat˘aˆın dome- niul 0-1 eV. Neutronii pa˘r˘asesc reac¸tiile nucleare de producere cu energii de ordinul MeV (106 eV). In prima etap˘a are loc procesul deˆıncetinireˆın care neutronul pierde energie prin ciocniri succe- sivecumediul(moderatorul). Cˆandenergianeutronuluiaajunsˆın domeniuleV,areloctermalizarea, procesprincareneutronulprin ciocnire poate pierde dar ¸si cˆa¸stiga energie. In acest moment s-a ajuns la echilibrul termicˆıntre gazul neutronic ¸si mediul moder- ator. Mediile moderatoare reale sunt finite, neutronii putˆandu-le p˘ar˘asi prin suprafa¸ta lor. Din acest motiv, distribu¸tia de echili- bru este doar o aproxima¸tie a distribu¸tiei reale a cˆampului de neutroni. Avˆand ˆın vedere importan¸ta special˘a pentru aplica¸tii a cˆampurilor de neutroni termici ˆın continuare ne vom referi la activarea probelorˆın aceste caˆmpuri. Asem˘an˘ator cuceea cese cunoa¸stede latermodinamica statis- tic˘a, distributia Maxwell considera˘ urm˘atoarea expresie pentru num˘aruldeneutronidinunitateadevolumcareauenergiacuprins˘a ˆın intervalul energetic [K,K +dK] 2πn √ dn = n(K) dK = e−K/kT K dK (1.9) (πkT)3/2 unde (cid:6) ∞ n = n(K) dK 0 este densitatea total˘a de neutroni. Prin rearanjarea rela¸tiei ante- rioare rezult˘a n(K) 2 (cid:7) dK dK = √ e−K/kT K/kT (1.10) n π kT M˘arimile caracteristice spectrului Maxwell descris prindistribu¸tia (1.10) sunt (cid:8) ∞Kn(K) dK 3 K = 0(cid:8) = kT ∞n(K) dK 2 0 care se observ˘a c˘a este legat˘a direct de parametrul temper- atura˘ a mediului T • viteza cea mai probabila˘ (cid:9) 2kT v = T m unde m reprezint˘a masa neutronului • viteza medie 2 v = √ v π T de care se leag˘a fluxul scalar Φ (cid:6) ∞ 2 Φ = n(v) v dv = n v √ n v π T 0 Din rela¸tiile anterioare se ob¸tin urm˘atoarele expresii pentru fluxul scalar de neutroni Φ(K)dK K dK = e−K/kT (1.11) Φ kT kT sau (cid:10) (cid:11) Φ(v)dv v 3 dv = 2e−(v/vT)2 (1.12) Φ v v T T Deoarece neutronii parcurg distan¸te mari ˆın mediile materiale, este uzuala˘ definirea ma˘rimii sec¸tiune eficace macroscopic˘a de interac¸tie Σ care se leag˘a de sec¸tiunea microscopic˘a σ prin rela¸tia Σ = σ N unde N este num˘arul de nuclee ¸tint˘a pe unitatea de volum. Daca˘ plas˘am proba de activat care con¸tine urme din substan¸ta cu sec- tiunea eficace Σ(K) ˆıntr-un cˆamp de neutroni caracterizat de nucleare care se produc pe secunda˘ˆın unitatea de volum este (cid:6) ∞ (cid:6) = Σ(K) Φ(K) dK (1.13) 0 care poart˘a ¸si numele de viteza˘ de reac¸tie. In unele studii se adopta˘ denumirea deviteza˘ efectiva˘ de reac¸tie (saupe scurt vitez˘a de reac¸tie) pentru m˘arimea Σ calculat˘a prin (cid:8) ∞Σ(K)Φ(K) dK Σ = 0 (cid:8) ∞Φ(K) dK 0 ceea ce conduce la urm˘atoarea expresie pentru viteza de reac¸tie (cid:6) = ΣΦ (1.14) larg utilizata˘ˆın teoria fenomenlor de activareˆın cˆampuri de neu- troni ¸siˆın fizica reactorilor nucleari. Un caz particular foarte important pentru aplica¸tii este acela ˆın care materialul probei pentru activat are o sec¸tiune eficace care variaz˘a propor¸tional cu inversul vitezei neutronilor v−1. Acest tip de dependen¸t˘a face ca leg˘aturaˆıntre fluxul de neutroni ¸si rata de activare (viteza de reac¸tie) s˘a fie foarte simpla˘. In Tabelul 1.2.2 sunt prezenta¸ti principalii izotopi pentru care sec¸tiunea eficace prezint˘a o varia¸tie de tip v−1 la energii apropiate de cea core- spunz˘atoare vitezei termice a neutronilor ( viteza termic˘a este de 2200 ms−1 ¸si reprezint˘a viteza cea mai probabil˘a la temperatura T =293.6 Kelvin). 0 In cazul dependen¸tei de tip 1/v a sec¸tiunii eficace, avem ˆın expresia sec¸tiunii eficace macroscopice efective o separare a pa˘r¸tii ce depinde de energia neutronilor (cid:9) kT Σ(K) = Σ (kT) a K de unde se ob¸tine pentru rata de reac¸tie expresia √ π (cid:6) = Σ(K )Φ = Σ (v)nv (1.15) th a 2 / b 55Mn 13.2±0.1 2.58 ore (γ) 25 59Co 16.9±1.5 10.5 min (γ) 27 63Cu 4.41±0.2 12.87 ore (β) 29 65Cu 56±12 49 zile (γ,β) 29 113In 160±2 54.12 min(γ,β) 49 115In 42±1 14.1 sec 49 164Dy 2000±200 1.3 min(β) 69 197Au 98.5±0.4 2.69 zile (γ,β) 79 dincareseobserv˘afaptulc˘apentruunabsorbantdetip1/v viteza de reac¸tie nu depinde de energia termic˘a K = kT ¸si de spectrul th cˆampului de neutroni, fiind proportional˘a cu densitatea medie de neutroni. (cid:6) este ma˘rimea care se determin˘a din analiza activit˘a¸tii probei prin m˘asura˘tori spectrometrice beta sau gamma. Laenergiialeneutronilormaimaridecaˆtceledindomeniulter- mic (epitermice) sec¸tiunile eficace de interac¸tie prezinta˘ rezonan¸te localizate la anumite energii (K ) cu l˘argimi (Γ ). In acest caz, ac- i i tivarea probei este propor¸tionala˘ cu fluxul neutronilor de energie corespunz˘atoare energiilor acestor rezonan¸te. Pentru eliminarea neutronilor termici este necesara˘ acoperirea probelor cu foi¸te de Cd, material care are sec¸tiuni eficace uri¸se pentru absorb¸tia neu- tronilor termici. Pentru a ob¸tine informa¸tii asupra ˆıntregului domeniu de energie al neutronilor epitermici, este necesar sa˘ se foloseasca˘ mai mul¸ti detectori de rezonan¸t˘a. Componenta rapid˘a a spectrului neutronilor poate induce reac¸tii cu prag de tipul (n,p), (n,α), (n,2n). Energia de prag E poate fi determinanta˘ th pentru o sec¸tiune eficace modelata˘ printr-o func¸tie treapta˘ (cid:12) 0 k < E σ = th (1.16) σ k ≥ E 0 th Activarea va fi egal˘a cu (cid:6) ∞ (cid:6) = σ Φ(K) dK 0 Eth Depenen¸ta de tip func¸tie treapta˘ pentru sec¸tiunea eficace este doar o aproxima¸tie,ˆın cazul sec¸tiunilor eficace reale definindu-se (cid:6) (cid:6) ∞ ∞ σ (K)Φ(K) dK = σ Φ(K) dK act 0 0 Eeff th Proba ce urmeaz˘a a fi activat˘a se prepara˘ preferabil cu grosimi cˆat mai mici cu scopul minimiz˘arii a dou˘a efecte parazite: (i). perturbarea local˘a a fluxului de neutroni ¸si (ii). autoabsorb¸tia radia¸tiilor emise atunci cˆand proba este m˘asurata˘. Dac˘a ma- terialul care urmeaza˘ a fi dozat ˆın prob˘a are sec¸tiunea macro- scopic˘a de activare Σ ¸si este plasatˆıntr-un flux de neutroni cu act distribu¸tia energetica˘ ¸si spa¸tial˘a Φ((cid:7)r,K) atunci activarea probei se evalueaz˘a prin integrala (cid:6) (cid:6) K2 = Φ((cid:7)r,K) d(cid:7)r dK (1.17) K1 V unde K ¸si K sunt limitele de integrare dupa˘ energie. Pentru un 1 2 cˆamp general de neutroni se disting trei regiuni ale spectrului: (I). zona termica˘, cu Φ ¸si K = 0 iar K = K energia de t˘aiere th 1 2 Cd a filtrului de Cd. (II). zona epitermica˘ sau intermediara˘ cu Φ iar K = K ¸si epi 1 Cd K → ∞ cuprinde de fapt zona rezonan¸telor. 2 (III). zona neutronilor rapizi, Φ cu K = K ¸si K → ∞ in- r 1 prag 2 cepe de la energia efectiva˘ de prag. In func¸tie de tipul izotopului ce urmeaz˘a a fi detectat (dozat) prin activare¸si deformaspectrului energetic, unasaumaimulte dintre cele 3 zone energetice anterioare sunt importante. In laborator, e¸santionul de m˘asurat se plaseaza˘ ˆın acela¸si cˆamp de neutroni cu un etalon ˆın care dozajul izotopului vizat s-a f˘acut contro- lat. M˘asuri speciale (cum ar fi spre exempluˆınchiderea probeiˆın tuburi de cuar¸t) trebuiesc luate atunci caˆnd probele emit vapori ˆın timpul iradierii sauˆın timpul m˘asura˘rii. Pe lˆanga˘ faptul c˘a ar afectaˆın mod necontrolat balan¸tul activit˘a¸tii ele sunt deosebit de periculoase din punctul de vedere al protec¸tiei radiologice. 1.2.3 Perturbarea fluxului de c˘atre prob˘a Perturbareaintrodus˘adeabsorbantpoatefiseparata˘ˆındoifactori 1. Autoecranarea, care descrie reducerea fluxului ˆın absorbant (cid:2) m x 1 (cid:2) s (cid:2) Moderator Moderator (cid:2) x Figure 1.1: Depresiunea de flux ¸si autoecranarea datorate prezen¸tei unei probe absorbanteˆıntr-un cˆamp de neutroni datorita˘ atenuariiˆın straturile lui exterioare. 2. Depresiunea de flux, care ia ˆın considerare reducerea fluxului la suprafa¸ta absorbantului datorita˘ retroaˆmpr˘a¸stierii neutronilor ˆın materialul probei. probe absorbanteˆıntr-un cˆamp de neutroni Innota¸tiile din Figura1.1 factorulde autoecranareeste definit astfel Φ F = ae Φ s unde Φ reprezinta˘ fluxul mediu pe volumul absorbantului iar Φ s este fluxul mediu la suprafa¸ta sa. Factorul de depresiune de flux este definit prin Φ F = s df Φ m unde Φ este fluxul neperturbatˆın moderator. m
Description: