Însemnări zilnice, Vol. 3: 1 iulie - 31 decembrie 1937.

329 Pages·2001·5.849 MB·Romanian

by  Constantin Argetoianu

IR
4
CONSTANTIN ARGETOIANU
INSEMNARI ZILNICE
3
,
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN ARGETOIANU
INSEMNARI ZILNICE
vot. m
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN ARGETOIANU
INSEMNARI ZELNICE
Volumul III
1 iulie 31 decembrie 1937
Editie
de
STELIAN NEAGOE
EDITURA MACHIAVELLI
Bucure§ti, 2001
www.dacoromanica.ro
Colectia
ISTORIE & POLITICA
Toate drepturile pentru tiparirea
acestei editii apartin In exclusivitate
EDITURII MACHIAVELLI
-
DIRECTOR FONDATOR
Prof univ. dr. STELIAN NEAGOE
Bucuregi-1, B-dul Bann Manta nr. 22
ISBN 973-96599-9-15
www.dacoromanica.ro
NOTA ASUPRA EDITIEI
Continuam dupa o regretabila Intarziere de doi ani de zile publicarea
fnsemnárilor Zilniceale lui Constantin Argetoianu. Volumul de fata, al III-lea,
cuprinde perioada 1 iulie-31 decembrie 1937.
Notele celebrului scriitor politic au fost asternute pe hartie intr-un context
international destul de tensionat. in Franta, politica frontului popular" dusese
la inflatie, devalorizare si impozite noi. In Rusia Comunista continua decapi-
tarea in masa a zisilor trotkisti (Intre victime, maresalul Tuhacevski, liderul
comunist ungur Bela Kuhn). In Spania razboiul civil facea victime, nationalistii
lui Franco castigau teren iar Comitetul de neinterventie de la Londra se ilustra
prin ineficienta. In Asia conflictul japono-chinez se transformase in razboi
pustiitor, cu niponii ajuni deja la Peking. Curzii se rasculasera Impotriva re-
formatorului Kemal Ataturk, iar confruntarile dintre arabi si evrei erau tot mai
greu potolite de britanici. 0 lovitura de Stat fascista reusise in Brazilia. Pe
strazile Londrei se Inteteau ciocnirile dintre adeptii comunismului si cei ai
fascismului, Londra Insasi incerca a-0 Imblanzeasca relatiile diplomatice cu
Germania si cu Italia. Mussolini mergea in vizita la Hitler, pe cand Prese-
dintele Roousevelt se multumea sä rosteasca discursuri-lectii pentru europeni.
Peste toate, Societatea Natiunilor, socotita de Argetoianu sinistra opereta", se
arata tot mai depasita de evenimente, cu al sail falimentar comitet de dezarmare.
Fiind un timp de vara-toamna, al vacantelor si al concediilor, viata politica
interna n-a fost atat de bogat ornamentata. Se disting vizitele in strainatate ale
Regelui Carol al II-lea. Prima, in Polonia, nutrind vise de unire personala" a
Coroanelor celor doul tari sub sceptrul Regelui Carol al II-lea. Vizita n-a
convenit la Paris, acolo unde era Inca la pret Mica intelegere (demodata si
stereotipa, dupa opinia lui Argetoianu). Ca sa mai dreaga busuiocul, Suvera-
nul Romaniei a efectuat o vizita reusita, de potolire a spiritelor", la Paris,
dupa care In chip incognito a poposit la Londra si apoi la Bruxelles. Periplul ex-
tern s-a incheiat cu vizita de la Belgrad:Altminteri, in tara find, Carol al II-lea
se ocupa de organizatia Straja Tarii", de cancanurile Carnarilei sale, de mer-
sul crizei regimului politic pe care-1 patrona.
Opozitia politica se agita in van, atenta de fapt la ta a de sah pe care jocul
era facut de care Rege. Iuliu Maniu si Nicolae Titules u se intalneau la CO
Martin, de unde amenintau ceRepublica, fapt dezmintit mai apoi de insusi
Iuliu Maniu. Presedintele in exercitiu al Partidului National-Taranesc, Ion Mi-
halache, spera si se zbatea intre ciocan (Rege) si nicovalä (Maniu). N. Titu-
www.dacoromanica.ro
NOTA. ASUPRA EDITIEI 6
lescu devenea doctor honoris causa la Bratislava, insa se impotmolea in
campania electorala din tara, unde Garda de Fier il declarase persoana non
grata; de aci articolul de ziar Eu §.i Garda de Fier care a starnit atata zarva pu-
blica. Toate celelalte formatiuni politice erau prea mici pentru a indrazni sa
acceada de-sine-statatoare la puterea politica. Erau sortite cartelurilor cu cei
mari sau aliantelor intre ele.
Camarila Regala regiza din culise iar Elena Lupescu i5i atragea fulgerele
intens mediatizate ale lui Julia Maniu 5i ale profesorului Fortu.
Societatea romaneasca avea parte 5i de alte diverse intamplari. Se inaugura
trenul aerodinamic" pe calea ferata Bucure5tiConstanta, distanta strabatuta
in 2 1/4 ore. Sociologul Dimitrie Gusti prezida cu succes pavilionul romanesc
din cadrul Expozitiei internationale de la Paris. Voievodul Mihai era inaintat
la gradul de sublocotenent (avea 12 ani5ori). La Alba Julia s-a dezvelit cu fast
regal 5i guvernamental grupul statuar Horea, C10 5ca 5i Cri5an", opera a scul-
ptorului Fekete. In fine, opinia publica era prizata la un mare scandal de presa
purtat intre ziarele Universul §i Lumea Romiineascii.
Argetoianu prindea in colimator cafeneaua politica dimpreuna cu protago-
ni5tii ei vii sau morti. Ganduri pioase erau inscrise pe coala de hartie la moar-
tea unor Marconi, Massaryk, Macdonald sau generalul Gh. Zizi Cantacuzino.
Pe de alta parte, cronicarul politic se arata a fi consternat de boala incurabila a
Reginei Maria.
Evenimentul politic central a ramas totu5i criza regimului politic. Bratienii
se hotarasera sa reintregeasca Partidul National-Liberal. Regele s-a speriat 5i a
contrat, insarcinand tot pe Gh. Tatarescu cu formarea unui Guvern pe baze
largite, insa acesta n-a reu5it decat cartel electoral cu minuscula grupare politi-
ca a lui N. Iorga 5i cu Frontul Romanesc al lui Vaida-Voievod al carui front"
se va compromite astfel definitiv ca 5i curent nationalist. La PNT, Mihalache a
trecut pre5edintia lui Maniu 5i acesta a pactizat aproape intreaga opozitie (in-
clusiv Garda de Fier) in lupta electorala impotriva Guvernului Tatarescu. Re-
zultatul: campanie electorala furibunda, cu morti 5i raniti; trantirea in alegeri a
partidului de guvernamant; ascensiunea parlamentara a PNT (Maniu) dar mai
ales a Garzii de Fier.
Guvernul Octavian Goga a fost ultima mutare-surpriza a Regelui pe tabla
de 5ah a vietii politice parlamentare, anticamera dictaturii regale regim to-
talitar, de autoritate 5i de ordine" pe care Argetoianu 1-a sustinut in toate cele
trei audiente la Rege, in vara-toamna 1937.
Navetand intre Bucure5tiBreastaSinaia, sou urmandu-5i cura la Nauheim,
Constantin Argetoianu a purtat cu sine caietele pentru insemnäri, a inregistrat
fapte, intamplari, a schitat portrete de oameni, a prezentat evenimente cu
toate constituind astazi componente esentiale din istoria politica romaneasca.
Stelian Neagoe
www.dacoromanica.ro
1937
I iulie. Camera §i Senatul francez au votat in aceea§i zi, §i fara nici
un amendament proiectul plinelor puteri cerute de Guvern, ceea ce do-
vede§te ca votul Senatului impotriva aceluia0 proiect (Inca mult mai
atenuat) prezentat de Guvernul Blum, a fost un vot politic. De altmin-
treli Caillaux a explicat de la tribuna ca Senatul n-a avut incredere in
politica financiara a dlui Blum. Noul ministru Bonnet a impresionat
Senatul prin expunerea sincerd pe care a facut-o despre starea finan-
telor franceze. Inflatie, devalorizare §i impozite noi" au fost retetele
de indreptare propuse de ansuP.
Francul francez va inceta sa atarne de valoarea lui aur; ca toate mo-
nedele cazute, va fi de azi inainte o moneda hârtie al cdrui curs va de-
pinde de contingentele economice §i bugetare. Situatia Guvernului fran-
cez apare ca foarte grea; timpul de pauza" dupa formula lui Blum, nu
mai e de ajuns pentru ajustarea financiard, trebuie dat inapoi pe so-
lutiile sociale legiferate de precedentul Guvern i care au provocat de-
zastrul Trezoreriei. Ziarul Le Temps se arata foarte pesimist asupra si-
tuatiei §i cere inläturarea sociali§tilor din Guvern §i din majoritate.
In Rusia pare cã s-a ajuns la culmea conflictului intre cele doua ta-
bere care se rdzboiesc pentru putere. Dupa ultimele tiri, Stalin si-ar fi
pierdut increderea i in Voro§ilov §i probabil locul acestuia in fruntea
armatei ro§ii va fi luat de marqalul Blücher. Arestärile continua, in
masa. Printre cei arestati sunt §i Lupunski, directorul ziarului Pravda §i
Tal, directorul ziarului Izvestia, cele cloud foi mai mult cleat oficioase,
oficiale chiar, ale Guvernului; Boris Mironov, directorul serviciului
Presei in Ministerul de Externe §i altii. Despre Tuhacevski se spune
acum ca ar fi fost condamnat fiindca voia cu orice pret räzboi cu Japo-
nia (!). In fapt, iar se vorbe§te mult de o incordare a raporturilor dintre
1 Ce zice Rist?
www.dacoromanica.ro
8 CONSTANTIN ARGETOIANU
Soviete §i Imperiul Nipon, §i enorme pregatiri defensive au fost acute
in Siberia orientala.
Vizita Regelui in Po Ionia continua triumfala. De la vizita Tarului la
Paris, pe vremuri, n-a mai fost vizita de Suveran atfit de populara in
Europa. Ea va fi bogata in rezultate (in afara de crearea Ambasadelor!).
Din §tirile care yin, pare ea tratatul de alianta a fost compensat in tot
cazul a fost reinviat. Trebuie sa a§teptam intoarcerea Regelui la Bucu-
re§ti ca sa aflam precizari. Regele a fost primit ieri ca un Rege la
Cracovia §i gazduit la Wawel. Arhiepiscopul Sapieha n-a luat parte la
primire (probabil n-a fost invitat) §i Regele a fost primit la Catedrala de
Nuntiul din Var§ovia.
La noapte, Regele va sosi la Cernauti unde va petrece ziva de maine.
Am primit pre§edintia Cercului Miliardarilor, dupd o conversatie cu
Auschnit §i cu Kaufmann. Amandoi au primit punctul meu de vedere.
Cercul nu poate continua sa functioneze ca o boite" de petreceri, in
care se dau numai dejunuri §i baluri. Ca säli justifice existenta in opi-
nia publica, trebuie sa devind o asociatie culturala, o institutie de lega-
tura tehnica intre marea industrie romfina §i cele sträine. Amandoi fun-
datorii mi-au declarat ca acesta a fost §i scopul lor la intemeierea asoci-
atiei. Am hotardt sa dam de la toamna o indrumare noua, §i prin urmare
o viata noua unei institutii care poate aduce reale foloase §i nu merita
sa fie batjocorita sub numele sub care e cunoscutd astazi.
Asociatia se va instala la toamna in palatul Reginei Elisabeta, din
Calea Victoriei, pe care I-a inchiriatI pe 5 ani cu 700 000 lei chide pe
an, Regina Elisabeta obligfindu-se sä mai construiasca in prelungirea
sãlji actuale, de mfincare, o mare sala de intrunire pentru conferinte,
serbäri etc. Caci conferintele §i §edintele tehnice nu exclud din când in
când §i serbari, care nu pot fi suprimate caci au devenit oarecum" tra-
ditionale. Cu prilejul acestei inchirieri am aflat ea informatia despre
cumpararea palatului Elisabetei de ate Malaxa nu era exacta. Malaxa
a vrut, dar nu s-au inteles la pret, §i acum nu mai vrea Regina; prefera
sa-I inchirieze, cad n-ar avea ce face cu banii.
I Asociatia a tebuit sA se mute din casa Manu (parcul Filipescu) care a fost cumpa-
ratA de Max Auschnit, ca locuinta. Pe de altA parte, Regina Elisabeta se va muta in notl
palat pe care-I clAde§te IângA Arcul de Triumf.
www.dacoromanica.ro
INSEMNARI Z1LNICE, 1937 9
2 iulie. Dqi in cércurile noastre oficiale se pretinde ca Regele §i
Guvernul roman n-au Viut nimic despre intentia polonezilor de a crea o
Ambasadd la BucureVi, §i ea cele doua pasaje din discursurile Pre§e-
dintelui Moscicki §i Regelui, privitoare la aceasta creatie au fost intro-
duse in ultimul moment, zece minute inainte de masa, din initiativa ne-
aveptata a Pre§edintelui am aflat prin Legatia polona cum au decurs
intr-adevär lucrurile, §i dedesubturile acestei afaceri.
In realitate, initiativa a venit din partea noastra, §i la Var§ovia nu a
fost nici o surpriza. Cu cateva zile inainte de sosirea lui Moscicki la
Bucure§ti, Alexandru Zamfirescu, ministrul nostru in Po Ionia s-a dus
la Arcizewski §i i-a spus: Uite, ar fi un gest elegant din partea Polo-
niei, ca cu prilejul vizitei Pmedintelui sa ridice Legatia ei la rangul de
Ambasada..." Arcizewski a belit ochii §i a intrebat pe Zamfirescu dacd
exprima o parere a lui personala, sau daca era acoperit". Diplomatul
nostru a raspuns in doi peri: Ministrul de Externe nu §tie nimic despre
propunerea mea, dar am toate motivele set cred ca Majestatea Sa ar fi
incantatä..." Arcizewski se zapace§te u§or, §i ultimele cuvinte ale lui
Zamfirescu 1-au zäpacit de tot.
In fine, a luat telefonul §i a chemat pe Beck la Var§ovia. Beck a
prins ideea dar a raspuns ca lucrurile nu puteau merge ap repede. Si
reamintea Ca dupa ce Franta a infiintat Ambasada sa in Po Ionia, cele-
lalte Mari Puteri au marait §i unele s-au suparat chiar. S-a incheiat a-
tunci o conventie, zisa conventia de la Roma, prin care Pronto, Anglia,
Italia *i Germania se obligau sa nu mai creeze Ambasade, fiecare,
deck dupa o preallibila intelegere intre ele. Beck nuli mai reamintea
dacd cu acest prilej nu luase i Po Ionia vreun angajament §i cerea puti-
na vreme ca sa cerceteze §i sa ia o hotarare
Para sa ajunga la aceasta hotarare a sosit insa Moscicki la Bucu-
re§ti, §i pe tot timpul §ederii lui la noi, nimeni n-a mai vorbit de aceasta
chestie.
Doua zile dupd plecarea Pmedintelui, insdrcinatul cu afaceri Po-
ninski (plecase §i Arcizewski cu Moscicki in Po Ionia) a primit o tele-
gramd de la Beck prin care-i aducea la cunoVinta cd, dupd cercetarile
facute, Po Ionia nu luase nici un angajament fata de alte Puteri in pri-
vinta crearii noilor Ambasade, ca prin urmare nimic nu se opunea la ri-
dicarea Legatiei din Bucuresti la rangul de Ambasada, i ea Guvernul
din Varpvia era hotarat sa procedeze la aceasta ridicare cu prilejul vi-
zitei Regelui in Po Ionia.
www.dacoromanica.ro
10 CONSTANTIN ARGETOIANU
Beck mai da lui Poninski ordin sa ceara imediat o audienta Regelui,
direct prin Mareplat iar nu prin Ministerul de Externe (dupa cum era
uzul) i sa remita Majestatii Sale telegrama sa.
Poninski a executat ad litteram ordinul, a cerut in aceea§i zi audi-
enta prin Urdareanu, a fost primit a doua zi dimineata, *i, poveste§te
Poninski: J'ai dit au Roi, comme j'ai ordre de considerer Votre Ma-
jesté comme mon futur Chef,,je me permets de Lui laisser, contraire-
ment aux usages l'original de la &Oche". Regele a fost inccintat, adau-
gd Poninski, si-a dat aprobarea sa, i s-a convenit ca, crearea Amba-
sadelor va fi anuntata la masa de la Var§ovia.
Astfel stand lucrurile, pretentia Guvernului nostru de a fi fost sur-
prins la Var§ovia prin propunerea poloneza, e o simpla minciuna de
oportunitate, ca sa impace pe francezi, care sunt furic*. Supararea
francezilor nu e insa pricinuita de crearea acestor Ambasade, ci de in-
treaga noastra politica de apropiere de Polonia. Francezilor li se pare
§i poate cã au dreptate ca cu cat ne apropiem de Polonia, cu atat
ne indepartam de Mica Intelegere (cel putin de Cehoslovacia) §i de
dansa in tot cazul de intelegerea ei cu Sovietele. Atacurile impotriva
noastra au §i inceput in presa franceza §i faimosul Pertinax a scris un
articol in care n-a ezitat sa spuna cd pentru nenorocirea pacii (?) i a
Europei, alianta romano-polond care Asese sterilizatii de dl Titulescu,
si-a regasit iara§i toata vigoarea". Iar domnii de la Legatia Frantei din
Bucurqti nu se jeneaza sa urle ea romanii §i iugoslavii fac in mo-
mentul de fata o politica de banditi"! Pentru ce aceasta suparare? E in-
dreptata alianta polona-romand impotriva Frantei? Catqi de putin. A-
ceasta alianta nu e indreptata impotriva nimanui, e o alianta pur defen-
siva, menita sa puna intreaga Europa la adapostul unui atac sovietic.
Ca doritoare de pace, Franta, $i chiar Sovietele trebuie sa fie multumite
prin urmare de strangerea legaturilor intre Polonia i noi.
Singurele grupari solide sunt acelea ce se fac de la sine. Cele arti-
ficiale, faurite de Cancelarii, nu fac cloud parale. S-a vazut in momentul
razboiului cata valoare au avut tratatele care legau Italia i pe noi de
Germania i de Austria. Pactul cu Sovietele pe care Franta ar vrea sä
ni-1 bage pe gat, n-ar avea mai multa valoare, in momentul aplicarii lui.
Tratate ca Mica Intelegere impotriva Ungariei, sau ca cel romano-po-
1 Inca o aluzie la proiectul lui Riedz-Smigly de Uniune personala Intre Romania i
Polonia. E ciudat cum atat Arcizewski cat i secundul sat', revin la fiecare ocazie asu-
pra unui proiect, despre care n-a transpirat Inca nimic in public §i nici macar In lu-
mea oficiala.
www.dacoromanica.ro