Emil Planchard - Pedagogie scolara contemporana - EDP (1992)

458 Pages·038.78 MB·458\458

i 272
BN
9;i3-~30-n8n-o
PEDAGOGIE
C f"'-L A
S~, il I ~R /
V
kJ""V 'L . .L
r, Cpi.. N
~N~! ~-r-Ei . NTPOR I A
'-.-1'-.)1.. 1 '.: I . . 1;-\\. 1. j / v
it ..J.J...Al JI..
EMILE PLANCHARD
PEDAGOGIE
SCOLARĂ
"
CONTEMPORANĂ
Traducere: prof. emerit dr. VICTOR!A PETRESCU
prof. ELVIRA BALMUŞ
Ingrijirea ediţiei. prefaţă şi note de NADIA NICOLESCU
'EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, R.A.,
BUCUREŞTI - 1992
ISBN 973-30-1180-0
Tehnoredactor: PARASCHIVA GAŞPAR
Coperta: VICTOR WEGEMANN
Coli de tipar: 28,5. Format: 16 "70 X 100.
Bun de tipar: 4.05.92. N"r. plan: 7502.
Ediţia: 1992.
Tiparul executat sub comanda nr. 287/1990,
la Imprimeria de Vest Oradea,
Str. ),Iareşal Ion Antonescu nr. 105.
România
Ne bucurăm că avem in sfîrşit posi
bilitatea de a tipări această carte.
Cu acest prilej, omagiul cuvenit
autorului, celui care a fost EMILE
PLANCHARD.
Or. CONSTANTIN FLORI CEL
Directorul editurii

SUMAR GENERAL
CĂRŢI ŞI DESTINE (in loc de prefaţă la ediţia românească) de Nadia
Nicolescu 7
Prefaţă • 27
PARTEA I
CONŢINUTUL GENERAL AL PEDAGOG IEI
Capitolul 1. Pedagogia, ştiinţă şi artă a educaţiei . . 29
Capitolul U. Pedagogie teleologică şi pedagogie tehnică 46
Capitolul III. Diviziunile pedagogiei ştiinţifice . . . . 64
Capitolul IV. Diviziunile pedagogiei ştiinţifice (urmare) 79
Capitolul V. Probleme concrete . . . • . . . 89
Capitolul VI. Pedagogie veche - pedagogie nouă 96
PARTEA A DOUA
BILANŢUL ACTUAL AL PEDAGOG/EI ŞTIINŢIFICE
Capitolul 1. Curentul ştiinţ!fic in pedagogie . . . . 107
Capitolul II. Domeniile cercet.ării ştiinţifice: aporiul biologiei şi
al medicinii . . . • . . • . 134
Capitolul III. Contribuţia sociologiei 15')
CapitOlul IV. Studiile psihologice 165
Capitolul V. Studiile psihologice (urmare) 185
Capitolul VI. StTidiile psihologice (urmare) 193
Capitolul VI!. Psihcpedagogia inadaptaţilor şcolari 210
Capitolul VIII. Psihopedagogia educatorilor 225
Capitolul IX. !-.Ietoda testelor . • . . • . . . . 239
CapitOlul X. Metoda testelor (urmare) . . . . . 265
Capitolul XI. Lucrări de pedagogie experimentală 277
PARTEA A TREiA
PRACTICA ŞCOLARĂ ACTUALĂ
Capitolul 1. Educaţia nouă . . . . . . 290
Capitolul II. Şcoala şi interesul . . . . 301
Capitolul III. Concentrare şi cO.Jrdonare 321
CapHolul IV. Şcoala şi activitateu proprie a copihllui 337
5
Capitolul r. Şcoala. şi individualizarea pedagogică 354
Capitolul YI. Şcoala şi viaţa socială 378
CONCLl:"ZlI •••••• 396
BmLIOGRAFIE ŞI ThTORMAŢIr PRACTICE 397
L"'<-nICE DE Al:"TORI • • • • • • •
441
TABLA DE MATERU A..:."'IlALITrcA
443
APENDICE
45G
CĂRŢI ŞI DESTiNE
Ce a fost pedagog ia şi ilo ce tip de educaţie şi instrucţie a contribuit
ea în u'ltimele cinci decenii nu e cuminte să răspundem pe nerăsuflate.
Sîntem abia scăpaţi din hăţuri şi alergăm dezordonat, cind fericiţi, cînd
bezmetici. mereu neliniştiţi şi gNgiind de nemulţumire. cu singurul gînd
clar de a ne scutura pe vecie de ele. In fapt, încă nu ştim şi nici nu putem
să ne reglăm gindurile şi demersurile. le declarăm şi susţinem cu since
ritate, dar n-am avut răgazul să le cumpănim şi să ne dezvăţăm de toate
tiparele de gindire şi limbaj, de toate ocolişuri"le, poticnelile, poteci'le ră­
tăcite şi fundăturile pe care ne-am preumblat, vrind-nevrind. Nu e posibil
să ne amintim dintr-o dată toate omisiunile si tăceriile moi mult sau mai
puţin vinovate. pe care am fost nevoiţi uneori' să le plătim drept peşcheş,
pentru a căpăta o rÎvnită "cale liberă". Nu poţi trăi cu sentimentul că baţi
pasul pe loc. fără nici un rezultat; simţi nevoia să faci ceva pe lumea asta.
fie şi pentru simplul motiv de a nu te compromite în proprii tăi ochi. Cine
îşi închipuie că răspunsul unei întregi societăţi. luată fie şi numai ca sim
plă sumă a indivizilor care o compun. Ia o doctrină. oricit de sălbatecă.
poate fi supunerea pur şi simplu, ascultarea oarbă şi executarea întocmai
a instrucţiuni;lor primite. nu cunoaşte nici sociologie •. nici politică, nici
practică socială. şi cu atit mai puţin psihologie umană. Sub faldurile ori
cărei aparenţe de 'linişte laşă. au clocotit destinele noastre şi ale lucru-.
rilor făcute de noi, căci şi ele şi-au avut destinul lor dramatic. Aşa se în
tîmpiă pe orice fragment de timp. cu atit mai mult la scara 'unei asemenea
mari întinderi istorice, care nu dădea semne că şi-ar putea schimba curs.ul.
De altminteri. orice ideologie. fie ea politică sau pedagogică. nu se tra
duce 'niciodată ~in practică ca atare, în toate articulaţiile ei, fiindcă prac
ticianul, chiar atunci cind adtVă de bunăvoie la ea. in contactul nemijlo
cit cu realitatea. îi aduce. conştient sau nu. anumite corective. Îi 'indulceşte
sau anihNează excesele, sau pur şi simplu cedează in faţa necesităţilor
de ordin pragmatic. Aşa s-au întimplat lucruri,le şi cu pedagogia şi edu
caţia. De aceea şi aici, ca şi in alte domenii, orice procedare globală, şi
mai ales punerea semnului egalităţii Între totalitarismul, care - e ade
vărat·- şi-a găsit din plin expresia şi în pedagogie şi învăţămint. şi inseşi
rezultatele acestora ar ~i o mare pripeală. Să nu uităm ce contingent mare
de intelectuali şi-a consumat întreaga \liaţă. sau o bună parte a ei lup
tînd În tot acest răstimp istoric cu opreliştHe. 'plătind cu sacrificii, suferinţe
şi cu mari riscuri onoarea meseriei lor. ,cu atît mai nobilă. cu cit era În
josită mai cu cinism de putere şi redusă mai mult decit ·oricarealta la
condiţia unei sume de corvezi ce-şi ziceau socia;le. Pentru ca şcoala
noastră să-şi păstreze identitatea a fost nevoie de mult mai multă muncă
7